Benjamin Netanyahu, judecat din 2020 pentru corupție, fraudă și abuz de încredere, este amenințat de un nou caz care implică trei dintre asistenții săi și conexiunile acestora cu Qatar, unul dintre principalii mediatori dintre Israel și Hamas după atacul terorist din 7 octombrie 2023.

Primul inculpat, Eli Feldstein, în vârstă de 32 de ani, dintr-o familie ultra-ortodoxă, a fost purtător de cuvânt al „Batalionului Iudeea-Samaria”, o forță formată din recruți și coloniști religioși, care operează în Cisiordania ocupată. Apoi a lucrat pentru scurt timp pentru Itamar Ben Gvir, un supremațist evreu din marginea cea mai radicală a extremei drepte, care a devenit ministru al securității naționale, acum în retragere. După 7 octombrie, Feldstein s-a alăturat echipei de comunicare a Biroului primului ministru fără să fi primit aprobarea de la Shin Beth, serviciile interne de informații.

El este acuzat că a pus în pericol securitatea națională pentru furt și scurgere de documente clasificate de la armata israeliană. Arestat în noiembrie 2024, riscă închisoarea pe viață. În septembrie, el a dat cotidianului german Bild informații care indică faptul că Hamas nu era dispus să ajungă la un acord pentru eliberarea ostaticilor din Gaza. Iar pentru ziarul londonez The Jewish Chronicle a fabricat o poveste, sugerând că mișcarea islamistă palestiniană ar încerca să trimită în Iran, prin contrabandă, captivii israelieni din Fâșia Gaza. Două acuzații pe care Benjamin Netanyahu le-a folosit în cursul anului 2024 pentru a justifica continuarea războiului și pentru a întrerupe negocierile dintre Israel și Hamas.

Relații dăunătoare

În același timp, Eli Feldstein a fost plătit de o companie finanțată de Qatar pentru a îmbunătăți imaginea emiratului în statul evreiesc, deși cele două țări nu întrețin relații diplomatice. Alți doi consilieri apropiați ai lui Benjamin Netanyahu, Yonatan Urich și Israel Einhorn, au afaceri cu Qatar și au organizat o campanie de promovare pentru emirat înaintea Cupei Mondiale FIFA 2022.

Nu există nicio dovadă că Benjamin Netanyahu ar fi fost la curent cu aceste acțiuni. Însă Shin Beth a anunțat la mijlocul lunii februarie că lansează o anchetă privind legăturile dintre membrii biroului primului ministru și Qatar. Și pe 27 februarie, procurorul general al Israelului, Gali Baharav-Miara, a dispus o anchetă penală în aceeași chestiune. „Nu este prima dată când facem obiectul unei campanii de calomnie din partea celor care nu vor să vadă sfârșitul acestui conflict și nici întoarcerea ostaticilor rămași la familiile lor”, a răspuns un oficial guvernamental din Qatar. „Vom continua eforturile noastre de mediere, în colaborare cu Statele Unite și partenerii noștri regionali”.

Aceste relații otrăvite dintre cele două țări nu datează din anii 2020. Qatarul s-a aflat în vizorul statului evreu în 2007, când a fost singura țară, alături de Turcia, care a susținut mișcarea islamistă palestiniană după ce a ocupat Gaza. Relațiile s-au tensionat și mai mult în 2012, când Qatarul a acceptat să primească, la cererea Statelor Unite, directorii Hamas, după ce aceștia au fost alungați din Damasc de regimul lui Bashar Al-Assad.

În 2017, Autoritatea Palestiniană, în războiul său fratricid împotriva organizației islamiste, a încetat să plătească funcționarii publici din Gaza. În august 2018, Benjamin Netanyahu a acceptat ca salariile să fie plătite de Qatar, care a trimis valize cu numerar care au intrat în enclavă – nu mai puțin de 30 de milioane de dolari (27,5 milioane de euro) pe lună –, din care o parte - suspectează Shin Beth - au mers direct la Hamas. Prim-ministrul a crezut că va menține diviziunea mișcării naționale palestiniene, menținând Hamas slăbit și sub control în Gaza. Până când masacrul din 7 octombrie a dezvăluit cât de eronată a fost această strategie. Până astăzi, premierul, aflat la putere aproape continuu din 2009, refuză să recunoască eșecul politicilor sale, în timp ce un recent sondaj israelian dezvăluie că 87% dintre respondenți cred că Netanyahu „trebuie să accepte responsabilitatea pentru evenimentele din 7 octombrie”.

În acest context, Qatarul a revenit pe neașteptate în atenția israelienilor în ultimele zile, când administrația americană, pentru prima dată în istoria sa, a inițiat discuții directe la Doha cu oficiali ai Hamas, mișcare considerată organizație teroristă de Washington.

Adam Boehler, trimisul special al lui Donald Trump pentru ostatici, a condus acest dialog. El a vorbit despre o întâlnire „foarte utilă”, în timp ce negocierile privind a doua fază a încetării focului care a intrat în vigoare la 19 ianuarie au fost blocate. Israelul a refuzat să pună în aplicare acest pas, care prevedea retragerea totală a armatei israeliene din Fâșia Gaza și instaurarea unui calm de durată, un preludiu al unei păci pe care Benjamin Netanyahu și aliații săi de extremă dreapta o refuză.

Prin urmare, Washingtonul a decis să-i ocolească pe israelieni în încercarea de a avansa în negocieri, în special cu privire la soarta celor cinci ostatici israeliano-americani din cei 59 încă deținuți în enclavă.

Deși premierul a rămas discret cu privire la această inițiativă americană care l-a luat prin surprindere, cel mai apropiat consilier al său, Ron Dermer, a avut o discuție telefonică „încordată” cu Adam Boehler. Înțelegând „consternarea și îngrijorarea” israelienilor în fața acestor contacte directe, acesta din urmă a declarat pentru CNN: „Suntem Statele Unite. Nu suntem un agent al Israelului”.

„Trezire nepoliticoasă”

„A fost un șoc [pentru israelieni]”, recunoaște Shira Efron, director de cercetare la Israel Policy Forum, un think tank american. Mai ales că prim-ministrul credea că a stabilit o relație specială cu președintele american după întâlnirea lor de la Casa Albă de la începutul lunii februarie, unde s-a propus pentru prima dată golirea Gazei de populație și construirea unui proiect imobiliar de lux acolo. „Netanyahu s-a întors de la Washington susținut de orgoliu. Dar dacă el sau Dermer credeau că dețin controlul asupra lui Trump sau administrației sale, a fost o dezmeticire bruscă. Ei nu pot nici controla și nici nu-i pot spune nu președintelui american”, continuă analistul.

Donald Trump, căruia îi pasă mai ales de eliberarea ostaticilor, i-ar putea acorda puțină atenție lui Benjamin Netanyahu, ai cărui parteneri radicali din coaliția aflată la guvernare au avertizat că, dacă războiul nu va fi reluat, vor doborî guvernul.

Multe mijloace de informare israeliene sunt îngrijorate de influența tot mai mare a Qatarului la Washington, insistând asupra faptului că fondul suveran al emiratului a achiziționat, în august 2023, hotelul Park Lane din New York de la Steve Witkoff și partenerii săi pentru 623 de milioane de dolari. Într-un interviu recent cu jurnalistul american Tucker Carlson, prim-ministrul qatarez Mohammed Ben Abderrahmane Al Thani s-a declarat încântat că are o „relație personală” cu Witkoff, precizând chiar că a participat la nunta fiului acestuia.

După blocada Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite împotriva Qatarului între 2017 și 2021, susținută inițial de Donald Trump, „Doha și-a întărit legăturile la Washington, în special cu republicanii”, explică Anna Jacobs, cercetător nerezident la Institutul Statelor Arabe din Golf din Washington. Astăzi, qatarezii exercită influență asupra lui Trump, a ginerelui său Jared Kushner și a lui Steve Witkoff. Multe dintre aceste relații se bazează pe interese economice comune, prin care qatarezii își construiesc influența politică”.

La fel ca restul lumii, israelienii pe pielea lor abordarea diplomatică neobișnuită a lui Donald Trump.

Sursa: Rador Radio România