La aproape un an de la dispariția Mahsei Amini, bătută până la moarte de poliția moravurilor pentru că nu a purtat corect vălul, în Iran mișcarea de protest continuă să fie activă, în ciuda represiunii dure a regimului.

Arestările, tortura și pedepsele cu moartea au devenit din ce în ce mai frecvente, iar autoritățile se pregătesc să strângă și mai tare menghina prin intermediul unei noi legi privind vălului și a inteligenței artificiale, relatează Il Fatto Quotidiano.

După cum a raportat ONG-ul Articolul 19, autoritățile iraniene au declarat în mai multe rânduri că au început să folosească recunoașterea facială pentru a identifica femeile care nu poartă vălul islamic. În acest fel le-ar putea sancționa la puține zile distanță de ''infracțiune'', fără a mai fi nevoie de intervenția directă a poliției.

Vestea folosirii

AI a fost dată și de mass-media apropiată Corpului Gărzii Revoluționare, agenția Fars arătând chiar la televizor cum funcționează noul sistem de represiune inventat cu scopul de a-i intimida și mai mult pe cei care se răzvrătesc împotriva regulilor portului islamic.

În aceste operațiuni, regimul este ajutat de baza de date națională creată începând din 2015, în care sunt stocate datele biometrice ale cetățenilor, cum ar fi, de exemplu cele afișate pe cărțile de identitate.

O situație în fața căreia mai mulți experți și-au exprimat perplexitățile, așa cum raportează Articolul 19, deoarece documentele de identitate nu pot fi suficiente pentru a identifica corect persoana care a încălcat legile iraniene, în plus, nici măcar nu se știe cu exactitate dacă Iranul este dotat deja cu tehnologiile necesare pentru acest tip de operațiune.

Simpla posibilitate ca aceste operațiuni să poată fi efectuate are însă în sine un puternic impact psihologic, ceea ce este suficient pentru a eroda rezistența mișcării de protest. În plus, Iranul nu este nou în utilizarea tehnologiei în scopuri represive. Sub guvernarea precedentă, condusă de Hassan Rouhani, au fost lansate mai multe proiecte pentru a controla internetul și social media în special, chiar dacă nu mereu cu rezultate optime.

Un alt caz emblematic de utilizare a tehnologiei în scopuri represive este cel al Isei Saharkhiz, o activistă arestată în 2009 grație unui sistem de interceptare și supraveghere lansat de companiile Nokia-Siemens.

Faptul că autoritățile iraniene investesc în tehnologii de recunoaștere facială, nu este deloc surprinzător. Ipoteza că Teheranul se dotează cu aceste sisteme este confirmată și de creșterea reclamațiilor primite de ONG-uri.

Potrivit Amnesty International, din ce în ce mai multe femei au primit o notificare telefonică pentru încălcarea regulilor privind portul hijabului în timpul ce se aflau la volan, sau imediat după ce au coborât din mașină, notificarea fiind însoțită de o imagine care ilustra ''pe viu'' infracțiunea.

Din 15 aprilie - continuă raportul - polițiștii au trimis aproximativ un milion de mesaje text prin care avertizează femei fotografiate fără voal în timp ce se află într-o mașină și peste o mie cerând oprirea vehiculului, în timp ce cel puțin 2.000 de mașini au fost confiscate.

În plus, au fost strânse 108.211 sesizări de nerespectare a legilor portului vălului islamic în unități comerciale, cu cel puțin 300 de persoane identificate și raportate justiției.În crearea acestui sistem de supraveghere digitală, Iranul este ajutat în principal de China, așa cum se știe deja din 2021 în urma unui raport al IPVM, o companie care monitorizează sectorul de supraveghere și securitate.

Mai exact, compania care face afaceri cu Teheranul este Tiandy, lider în producția de camere de supraveghere și care se laudă printre cumpărători cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice și cu poliția.

Și compania Huawei este suspectată că ar fi vândut Iranului echipamente destinate identificării digitale a protestatarilor, în timp ce, potrivit unor rapoarte, guvernul a folosit și camere de supraveghere rutieră realizate în acest scop în birourile olandeze și suedeze și în cele ale companiei Bosch, care a vândut Iranului produse pentru monitorizare simplă a traficului, dar care ulterior au fost modificate cu software-ul obținut de la Milestone Systems din Danemarca pentru a combate disidența, așa cum a demonstrat grupul de hackeri Ghiyam Ta Sarnegouni.

Cu toate acestea, recunoașterea facială nu este singura preocupare a protestatarilor. Parlamentul discută o nouă lege în care lipsa vălului este considerată ''nuditate'', fapt care implică creșterea în consecință a sancțiunilor și pedepselor.

Potrivit proiectului în discuție, cei care se răzvrătesc – atât online, cât și offline – împotriva obligației hijab-ului sau se pronunță împotriva folosirii acestuia riscă amendă, aplicarea restricțiilor de călătorie și blocarea accesului la internet pe o perioadă de la 6 luni la 2 ani.

În plus, proiectul de lege propune deducerea directă a sumei amenzilor din conturile bancare ale infractorului și confiscarea pașapoartelor fără nicio urmărire penală. Această lege, combinată cu recunoașterea facială, nu face decât să mărească presiunea asupra protestatarilor și în special asupra femeilor, a căror rebeliune împotriva hijabului este din ce în ce mai puțin tolerată de autorități.

Sursa: RADOR