Președintele iranian Massoud Pezeshkian a spus că dorește să înlăture „îndoielile și ambiguitățile” cu privire la programul nuclear al Iranului, primindu-l marți la Teheran pe șeful AIEA, Rafael Grossi, potrivit publicației „La Libre Belgique”.

Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a avertizat totuși că Teheranul nu va negocia „sub intimidare” programul său nuclear, șeful Organizației Iraniene pentru Energie Atomică (OIEA), Mohammad Eslami, asigurând că Republica Islamică va reacționa „imediat” în caz de presiunii externe.

Discuțiile de la Teheran cu șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) sunt văzute ca una dintre ultimele șanse pentru diplomație înainte de întoarcerea în ianuarie la Casa Albă a lui Donald Trump, care, în timpul primului său mandat (2017 -2021), a fost arhitectul unei așa-numite politici de „presiune maximă” împotriva Iranului, restabilind sancțiuni grele împotriva Teheranului.

„Suntem pregătiți să cooperăm (...) cu această organizație internațională pentru a rezolva ambiguitățile și presupusele îndoieli cu privire la activitatea nucleară pașnică a țării noastre”, a declarat președintele Pezeshkian, citat într-un comunicat.

„Suntem gata să negociem pe baza intereselor noastre naționale și a drepturilor noastre inalienabile, dar NU suntem pregătiți să negociem sub presiune și intimidare”, a subliniat pe X dl Araghchi, care în 2015 a fost negociatorul șef pe partea iraniană a negocierilor nucleare cu marile puteri.

La scurt timp după aceea, în cadrul unei conferințe de presă cu dl Grossi, dl Eslami a indicat că „orice rezoluție intervenționistă (a AIEA, nota red.) în afacerile nucleare ale Republicii Islamice Iran va fi obiectul unor contramăsuri imediate”. El se referea la o posibilă rezoluție critică a Londrei, Berlinului și Parisului către Consiliul guvernatorilor agenției ONU în această lună.

Evitarea „războiului”

La rândul său, dl Grossi a considerat că este „indispensabil să obținem rezultate concrete (...) care să arate că această muncă comună îmbunătățește situația (...) și, în general, ne ține departe de conflicte și, în cele din urmă, de război”.

„Instalațiile nucleare ale Iranului nu trebuie atacate", a mai spus el ca răspuns la o întrebare, în timp ce Israel Katz, ministrul israelian al apărării, a cărui țară este considerată de experți singura putere nucleară din Orientul Mijlociu, a apreciat luni că Iranul este "mai expus ca oricând la lovituri asupra instalațiilor sale nucleare”.

În 2015, Iranul și mai multe țări, inclusiv Statele Unite, au încheiat un acord la Viena, după 21 de luni de negocieri. Textul prevedea o reducere a sancțiunilor internaționale care vizau Iranul, în schimbul garanțiilor că țara nu urmărește să dobândească arma atomică.

Teheranul neagă cu înverșunare că ar avea astfel de ambiții pe plan militar.

Trei ani mai târziu, Donald Trump a retras unilateral Statele Unite din acord și a reintrodus sancțiuni grele împotriva Iranului.

De atunci, această țară și-a mărit considerabil rezervele de materiale îmbogățite până la 60%, aproape de cele 90% necesare dezvoltării unei arme atomice, potrivit AIEA.

Acordul nuclear a plafonat această proporție la 3,65%.

În acest context s-a întors dl Grossi în Iran, după o primă vizită anul acesta, în mai.

El a spus că va vizita vineri două situri de îmbogățire a uraniului din centrul țării.

„Voi vizita importantele instalații de la Fordo și Natanz", pentru a-mi „face o idee completă despre evoluția programului”, a declarat el, potrivit unui video transmis AFP de AIEA.

Camere deconectate

Iranul a redus drastic inspecțiile la siturile sale nucleare din 2021. Camerele de supraveghere au fost deconectate și a fost retrasă acreditarea unui grup de experți.

În 1970, Iranul a ratificat Tratatul de neproliferare (TNP), care impune statelor semnatare să declare și să-și pună materialele nucleare sub controlul AIEA.

Mai mulți oficiali iranieni și-au pus în ultimii ani public întrebări în legătură cu problema deținerii bombei atomice ca instrument de descurajare, într-un context de tensiuni exacerbate cu Israelul.

Ayatollahul Ali Khamenei, aflat la putere din 1989 și factorul de decizie ultim în problemele sensibile ale țării, în special energia nucleară, a interzis orice recurgere la armele atomice printr-un decret religios.

Sursa: Rador Radio România