(*Sursă fotografii: Twitter, PE)

Teama tuturor o reprezintă în continuare clauza ISDS  (Investor-State Dispute Settlement) - mecanismul propus pentru arbitrarea și soluționarea disputelor investitori-stat. EurActiv.ro a raportat din Bruxelles.

Evenimentul, organizat la Parlament, de către Directoratul General de Comunicare (DG COMM, Media Service Unit), a oferit jurnaliștilor din cele 28 de state membre posibilitatea de a intra în dialog cu raportorii naționali, pe o temă extrem de actuală și, în același timp, controversată: TTIP.

Alături de alte 14 comisii parlamentare, Comisia pentru Comerț Internațional a Parlamentului European (INTA) lucrează la draftul unei rezoluții care va reflecta mult mai clar opinia Parlamentului European cu privire la TTIP. Totodată, rezoluția va arăta dacă negocierile se îndreaptă sau nu în direcția dorită. 

În acest sens, negociatorii acordului UE-SUA încearcă să evidențieze cât mai clar punctele care trebuie îmbunătățite pentru a obține sprijinul PE în ceea ce privește semnarea parteneriatului.

Rezoluția propusă de Comisia pentru Comerț Internațional urmează să fie votată pe data de 28 mai 2015 de către celelalte comisii și va primi votul final al PE în cadrul sesiunii plenare programată pe 9-10 iunie. Din acest motiv, PE a avut inițiativa invitării jurnaliștilor europeni de a intra în dialog deschis cu europarlamentarii, membrii Comisiei pentru Comerț Internațional și alți actori relevanți cu factor de decizie în cadrul TTIP.

Impresia generală este că, după șapte runde de negocieri încheiate, entuziasmul inițial a dat naștere unor poziții defensive, în urma cărora ambii parteneri se concentrează pe propriile piețe economice.

În general, negocierile au obținut sprijinul PE însă, atenția rămâne concentrată asupra unor chestiuni extrem de sensibile așa cum este intens contestata clauză ISDS.

În calitatea sa de co-legiuitor al acordurilor comerciale, PE și-a asumat responsabilitatea de a asigura transparența discuțiilor TTIP, de aici și ideea invitării reprezentanților din media europeană în cadrul unui astfel de eveniment care și-a propus să arate că "acordul este o înțelegere care respectă  valorile europene și stimulează creșterea sustenabilă, contribuind la bunăstarea tuturor cetățenilor", după cum susține Bernard Lange, purtător de cuvânt și raportor TTIP. 

Seminarul s-a bucurat de prezența unor experți ai UE și raportori pe TTIP din cadrul Directoratului General pentru Comerț, Comisiei privind Piața internă și Protecția consumatorilor, Comisiei pentru locurile de muncă și afacerile sociale, Comisiei de Mediu, sănătate publică și protecția alimentelor etc., care au prezentat principalele observații pe tema amendamentelor efectuate pe raportul TTIP. 

• Principalele concluzii, ziua I (12 mai):

- Comisiile din cadrul PE au semnalat numeroase amendamente cu privire la acest raport. Există cazuri în care au fost semnalate chiar și peste 900 de amendamente, în cadrul aceleiași comisii ceea ce este enorm și face ca întregul proces de negociere să fie într-o continuă desfășurare.

- În cadrul TTIP nu este negociată problema procesării datelor cu caracter personal, una din problemele majore discutate de PE, însă sunt intens dezbătute chestiuni privind controversatul ISDS și teama excluderii totale a serviciilor publice din cadrul negocierilor. 

- Fiind niște negocieri fără precedent în istoria UE, se impune asigurarea accesului europarlamentarilor și publicului larg la documentele discutate.

- Votul din 28 mai, urmat de sesiunea plenară din 9-10 iunie 2015, nu este un vot final ci mai degrabă o îndrumare mult mai clară a negocierilor. 

- Negocierile TTIP se pot încadra în trei piloni diferiți: accesul pe piață (aici fiind incluse legislațiile naționale care exclud din start investitorii străini), legislația care se suprapune și noile regulamente (care să meargă dincolo de politica comercială și globalizare). 

- În prezent, Comisiile PE au "înghețat" negocierile privind clauza ISDS - de departe cel mai controversat capitol al negocierilor TTIP. 

- Negocierile sunt extrem de complexe, motiv pentru care se află abia pe la jumătatea procesului. Din cele 12 capitole ale acordului doar patru dintre ele au texte consolidate. 

• Concluziile raportorilor:

Dita Charamzova (ALDE, Republica Cehă), membră a Comitee of the Internal Market and Consumer Protection Delegation to the Cariforum:

- Bun venit la ceea ce eu numesc un "tsunami TTIP", care ne va ține ocupați nu doar în următoarele patru luni, ci și în următorii ani. 

- Am primit peste 200 de păreri legate de aceste negocieri iar votul în cadrul comisiei pe care o reprezint a fost extrem de strâns: 20 în favoarea și 18 împotriva TTIP. 

- Sperăm ca recomandările pe care le-am făcut să se reflecte în raportul final prezentat în luna iunie, în cadrul sesiunii plenare din Strasburg. 

-Trebuie prezentate în aceeași măsură nu doar părțile pozitive ci și părțile mai puțin plăcute ale acestui acord, din punctul de vedere al Uniunii Europene, al companiilor europene, în special în ceea ce privește IMM-urile.  

- Am identificat două chestiuni de maximă importanță:

1. Liberalizarea comerțului (reducerea sau chiar eliminarea tarifelor) și problema standardelor (pe care UE nu dorește să le scadă, dar speră la o armonizare și la o recunoaștere mutuală a acestora). În ceea ce privește prima problemă, în cazul IMM-urilor, problema majoră este dată de imposibilitatea exporturilor către SUA, cauzată de diferențele date de reglementări și testări care se dublează, în special în industria constructoare de mașini. 

2. Achizițiile guvernamentale - Investițiile din UE nu ar trebui discriminate în acest moment,nici la nivel federal, nici la cel sub-federal. 

- ISDS a devenit "cuvantul toxic" în acest context. Nu am făcut nicio referință la ISDS deoarece intenția mea a fost să mă concentrez doar pe punctele negative ale negocierilor. Din punctul meu de vedere acest aspect nu ține de competența comisiei pe care o reprezint. Nu am putut să cădem de acord pe acest amendament făcut în ultimul moment al negocierii deoarece este cel mai sensibil punct al negocierilor, motiv pentru care nici social-democrații nu l-au votat.  Părerea mea este că pentru grupul S&D, ISDS a reprezentat cea mai sensibilă problemă. 

- IMM-urile din Cehia, de exemplu, se plâng de lipsa unor investiții în zone precum SUA cauzate de testările și regulamentele impuse care le îngreunează orice investiții, motiv pentru care preferă să evite astfel de piețe. În industria constructoare de mașini, de exemplu, acest lucru echivalează cu 10-20% în plus față de costurile normale, motiv pentru care mulți renunță la investiții în state străine. Există un capitol dedicat IMM-urilor în cadrul negocierilor și vom avea grijă ca acesta să fie respectat. 

- În acest sens, ISDS ar fi un avantaj și ar oferi un plus de valoare așa cum se întâmplă în state precum Canada și Japonia, unde nu există discriminare pentru investitorii străini. 

Andreas Schwab (EPP, Germania), membru al Comitee of the Internal Market and Consumer Protection :

- Negocierile aflate în stadiul final sunt foarte importante pentru piața internă și protecția consumatorilor. 

- Scopul principal al negocierilor îl constituie remodelarea procesului de globalizare și reglementarea procesului legislativ între părțile negociatoare. Știm că Organizația Mondială a Comerțului (World Trade Organization - WTO) nu a reușit să înfăptuiască acest lucru și mai știm că statele mici și cele în curs de dezvoltate au nevoie de o piață democratică într-o arie largă de domenii. Din păcate însă negocierile anterioare au fost sistate în acest sens astfel că TTIP ar fi o șansă pentru ca aceste state să recupereze minusurile.

- Standardizarea este un subiect de actualitate însă, părerea mea este că rezultatele acestei standardizări au nevoie de ceva timp pentru a culege beneficiile acestui proces, extrem de diferit în SUA și UE. 

- Nu există o temere susținută pentru serviciile publice, în cadrul acestui tratat. Problema este că atunci când deja ai un seviciu public privatizat, cum faci să îl readuci în mediul public? În statele membre există însă legislații naționale care asigură rezolvarea acestei probleme, iar plătirea despăgubirilor pentru scoaterea de pe piață a unor servicii deja privatizate ar însemna o dublare a legislației existente deja în unele state membre. 

- Consider că putem găsi o soluție care să răspundă, la finalul negocierilor, tuturor cererilor și care să pună capăt temerilor politice din cadrul Parlamentului European. 

Dietmar Koster (S&D, Germania) - membru al Comisiei Afacerilor Interne și al delegației privind relațiile cu SUA:

-Există mari speranțe de creștere economică, în relație cu acest acord comercial însă, analizând unele studii realiyate de Comisie, în care unele amintesc de o creștere de 0.5 %, trebuie să fim atenți că prin acest tratat încurajăm de fapt calitatea și creșterea locurilor de muncă. 

- Nu putem presupune dinainte că acest acord va stabiliza economia europeană, așa că sunt destul de sceptic în ceea ce privește aceste așteptări pe care unii le au de la aceste negocieri. Trebuie să plecăm de la realitățile existente. Au fost cazuri anterioare în care alte tratate negociate nu au atins rezulatele dorite: creșterea economică și crearea locurilor de muncă. 

- Acest raport nu este controversat doar din punctul de vedere al opiniei publice ci și al parlamentarilor europeni. Votul a fost foarte strâns, au fost 12 voturi pentru, 11 împotrivă și 2 abțineri

- În ceea ce privește ISDS, trebuie găsită rapid o soluție pentru asigurarea protejării investitorilor străini. S-a decis astfel că nu este necesară existența unui sistem juridic paralel deoarece dispunem deja de sisteme juridice funcționale astfel încât un sistem paralel, care să ofere această protecție suplimentară  comapniilor ar fi inuti. astfel, pozitia S&D în acest sens este clară: statul de drept și sistemul legal funcționeaza foarte bine în Europa și Statele Unite, așa că un sistem suplimentar nu își are rostul. Este un principiu fundamental al sistemului legal, acela că legea se aplică în mod egal, tuturor. Astfel, nu considerăm că ar trebui să existe o legislație specială care să protejeze investitorii și companiile private. 

- Acest acord ar avea sens doar dacă poate demonstra clar că poate îmbunătăți în mod real calitatea vieții cetățenilor săi. 

- De asemenea, insistăm asupra protejării intereselor lucrătorilor, în cadrul tuturor acordurilor comerciale negociate.  Standarde fundamentale de muncă trebuie adoptate în acest sens. Este necesară însă asigurarea muncitorilor și a mediului înconjurătoare. 

- Nu împărtășesc părerea dl. Schwab ci cred că serviciile publice (autoritățile miunicipale, administrația locală etc.) nu sunt excluse de la masa negocierilor. Când ai o problemă de interes public, aceaste autorități trebuie consultate mai întâi deoarece cunosc foarte bine acest domeniu. 

Jan Philipp Albrech (Partidul Verzilor, Germania) - membru al Comitee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs:

- Protecția datelor personale nu se află pe agenda negocierilor TTIP însă ea este un drept fundamental inclus în Carta Drepturilor Omului, astfel ca ea nu poate fi negociată, iar în acest sens nu putem face niciun compromis. SUA au un interes deosebit în acest domeniu, mai ales că înregistrează o creștere semnificativă a comerțului on-line, inluențând totodată piața europeană.

- Statisticile preyentate de vicepreședintele de la Digital Single Market arată că 65% din serviciile on-line ale pieței comerciale europene provin din SUA. Toate acestea implică date cu caracter personal, de aici și motivele de îngrijorare.  

- Avem nevoie de standarde globale în ceea ce privește siguranța alimentară, altfel vom avea parte de rezultate negative.

- În legea tratatelor internaționale și WTO, există articole speciale care stipuleza că datele personale reprezintă un drept fundamental al UE și nu pot fi considerate o barieră în calea negocierilor comerciale. Reiese nevoia existenței unor legi orizontale în ceea ce privește reglementările datelor personale astfel încât acestea să nu fie afectate în niciun fel de prevederile ricăror tratate comerciale negociate. 

Mariane Harkin (ALDE, Irlanda)- membră a Comitee on Employment and Social Affairs: 

- Votul în cadrul Comisiei: 13 în favoarea, 18 împotrivă și 2 abțineri. 

- Trebuie să existe o liberalizare a standardelor sociale și avem nevoie de echivalente pentru aceste standarde însă fiecare stat membru va decide ce servicii vor fi incluse pentru liberalizarea acestora. Acesta ar fi un aspect pozitiv insă punctul negativ este ca totul ar fi inclus, cu excepția serviciilor excluse de statele membre. Peste 3 sau 5 ani de acum înainte, ar putea apărea servicii noi care, atâta timp cât nu au fost clar menționate în negocierile tratatului încă de la început, ar putea pune probleme mai târziu. Am temeri seriase cu privire la ISDS și tind să cred același lucru pe care președintele Juncker îl susține: de ce am avea nevoie de ISDS atâta vreme cât cele două sisteme legale din UE și SUA funcționează?

• Principalele concluzii, ziua a II-a (13 mai):

Pascal Kerneis - Director general, European Service Forum: 

- Protecția investitorilor este strâns legată și de problema achizițiilor publice, legată la rândul său de serviciile publice. 

-Regulile impuse corporațiilor trenuie să întrunească așteptările și nevoile ambilor negociatori (UE și SUA). 

- Acordul trebuie să aducă ceva în plus față de acordurile deja existente, precum GPP (Guvernment Public Procurement) și TiSA (Trade in Services Agreement) - ultimul negociat între UE și World Trade Organisation (WTO). 

Luisa Santos - Director Relații Internaționale în cadrul BusinessEurope:

- TTIP are mai multe aspecte pozitive decât cele negative despre care se tot vorbește. În acest acord ne punem speranțele unei creșteri economice europene. 

- Există diferențe între regulamentele și legislația din UE și cele din SUA dar, dacă comparăm situația mult mai atent, observăm că cele două entități se aseamănă în multe privințe. Diferențele mari intervin în cazul IMM-urilor. 

- Trebuie să devenim mult mai uniți, atât din punct de vedere economic cât și politic.

- Toți sunt de părere că în cadrul acestor negocieri trebuie să ne stabilim scopuri mult mai înalte. Eu prefer însă să cred că avem scopuri ambțioase care nu sunt imposibil de atins. 

Arnaud Petit  - Director de mărfuri și comerț în cadrul COPA-COGECA:

- Asociația Fermierilor Europeni cuprinde 22.000 de cooperative agricole. Avem nevoie de creșterea locurilor de muncă în sectorul agricol. Comerțul agricol se ridică la 18 miliarde de euro, motiv pentru care agricultura continuă să fie principalul motor al economiei europene. 

- Comerțul în agricultură are nevoie de stabilitate sporită. 

- Accesul produselor agricole (alimente, legume și carne) europene este limitat pe piața americană. Spre exemplu, Philadelphia este singurul port în care legumele europene au deschidere pe piata din SUA. Însă, întregul proces de este unul extrem de împovărător iar diferențele între cele două piețe sunt uneori masive. Ele se observă cel mai bine în cazul importurilor de carne. SUA au o legislație și regulamente specifice în acest sens, care împiedică comerțul în acest domeniu.

Johannes Kleis - Director de comunicare în cadrul BEUC -European Consumers' Association:

 - Există anumite așteptări de la acest tratat, care nu se vor adeveri. Rămâne însă un acord extrem de mare și de ambițios pentru Europa. 

- Întrebarea justă este care ar fi precondiția ca Protecția Consumatorilor din Europa să poată garanta siguranța cetățenilor europeni în aceste negocieri? În paginile tratatului nu există nicio mențiune cu privire la acest aspect iar acest lucru ne dă motive de îngrijorare. 

- În prezent, Europa are un nivel ridicat de protecție însă continuă să existe discrepanțe între sectoarele economice. 

-Apreciem nivelul ridicat de transparență al acestor negocieri care, de doi ani de când au fost lansate, au încercat să asigure o imagine de ansamblu cât mai limpede pentru toți cei implicați în acest proces.  

Bernd Lange - S&D, Germania, Comisia pentru Conerț Internațional a PE, raportor TTIP: 

- Există o cerere explicită ca aceste negocieri să capete o formă extrem de clară înainte de a fi votate de Parlament. 

- Nu vom schimba niciodată o regulă sau o lege fundamentală a UE pentru un acord comercial. 

- Se poate sau nu să asigurăm servicii publice după ratificarea acordului? Aceasta este o altă întrebare la care trebuie găsit un răspuns. 

- În SUA căutăm IMM-uri care să ofere oportunități de angajare cetățenilor europeni. 

- În prezent, statele membre au semnate 9 acorduri comerciale cu SUA. 

- Respingerea SUA a clauzei ISDS presupune adoptarea unei formule salvatoare. Negocierile nu s-au sfârșit însă, așadar trebuie să așteptăm finalizarea acordului și soluția în acest caz.

- Nici eu nici colegii mei MEPi nu depindem și nu suntem influențați de grupurile de lobby-iști.  

- 13 membri ai PE au avut acces total la documentele TTIP. Există o sală de lectură special amenajată unde aceștia au putut consulta cap-coadă respectivele texte. Reprezentanții guvernelor naționale ar putea face același lucru în cadrul sălilor de lectură puse la dispoziție de Ambasadele SUA în statele respective. 

Godelieve Quisthoudt-Rowohl - EPP, Germania, shadow rapporteur:

- Primul pas al acestui acord ar trebui să fie o mai bună transparență. Negocierile trebuie să fie deschise pentru ca toate cele 28 de statele membre să își poată oferi cât mai mult sprijinul pentru votarea raportului. 

Emma McClarkin - ECR, Marea Britanie,  shadow rapporteur:

- Dacă cei doi negociatori nu vor reuși să cadă de acord pe acest tratat, suntem naivi să credem că alte state nu vor reuși nici ele. China face acest lucru cu succes. 

- Dacă ne dorim o schimbarea a mandatului, atunci se impune obligatoriu și o schimbare a mentalităților. Însă, consider că redeschiderea negocerilor când acestea se află la sfârșit, nu este tocmai soluția potrivită. 

- Mi-ar plăcea ca țara mea să poată controla unele aspecte ale negocierilor însă nu are cum pentru că i-am dat puterea UE care trebuie să facă asta în numele nostru. Mi-ar plăcea totuși să avem tratate comerciale și afaceri încheiate în diverse colțuri ale lumii, precum Australia sau alte regiuni asemănătoare. 

Marietje Schaake - ALDE, Țările de Jos, Vicepreședinte în cadrul delegației privind relațiile cu SUA: 

- Este necesară fixarea standardelor în serviciile publice.  

- Este important ca după semnarea acestui acord Europa să nu mai depindă de Rusia, în special din punct de vedere energetic chiar dacă prețul la această energie va fi același (deși eu sper să scadă), măcar vom avea certitudinea că nu mai suntem legați energetic de Rusia. 

Helmut Scholtz - GUE/NGL, Germania, shadow rapporteur: 

- Acordul EU-SUA reprezintă șansa noastră pentru consolidarea unei piețe transatlantice, este modul prin care ne fixăm standardele de producție și consum în viitor. 

- La modul general, suntem critici la adresa TTIP deoarece trebuie mai întâi rezolvată problema regulamentelor mutale. Trebuie să investim mai mult însă trebuie să ne concentrăm în acest sens pe înțelegeri și acorduri bilaterale. 

Yannick Jadot - Greens/EFA, Franța,Vicepreședinte al Comisiei pentru Comerț Internațional PE, shadow rapporteur:

-  Aceste negocieri răspund necesității armonizării regulamentelor care structurează economia și societatea europeană, care sunt de fapt tot o alegere a societății civice. Fac parte, așadar, dintr-o construcție democratică. 

- Este vorba de o privatizarea a relațiilor dintre stat și investitori (companii). 

- Sunt pro-TTIP însă, trebuie să fim precauți cu o parte a investitorilor, acei investitori care și-au spălat mâinile în sângele celor care au lucrat pentru mineralele extrase din țări precum Congo unde numeroase companii încă fac acest joc al comerțului. 

- Am o poziție pro-europeană în ceea ce privește mandatul acestor negocieri. 

Tiziana Beghin - EFDD, Italia, membră a Comisiei pentru Comerț Internațional PE, shadow rapporteur:

- A existat până acum o lipsă de transparență și implicare în ceea ce privește acest acord. Cifrele privind creșterile ecnomice preconizate în urma semnării TTIP ar putea fi un semnal de alarmă, mai ales că există și voci care susțin că s-ar putea să avem de fapt o scădere de două procente în economie și nu de o creștere. 

- Eliminarea barierelor birocratice și creșterea standardelor pot fi realizate însă și fără TTIP. 

- ISDS nu este singura preocupare a negociatorilor. Regulamentele de pe piață sunt la fel de importante, la fel cum problema serviciilor publice rămâne nerezolvată.