În Israel predomină prudența, după anunțarea de către Benjamin Netanyahu a unei pauze, rămânând încă multe de făcut pentru o ieșire din criză.

Prim-ministrul "a știut să transforme cu vorbe frumoase o înfrângere usturătoare într-un meci nul", afirma marți Nahum Barnea, editorialist al cotidianului Yediot Aharonot. "Orice spune sau va spune, puțină lume îl crede; eu cred că încrederea în el nu e mare, inclusiv printre manifestanții de dreapta veniți ieri cu miile", continuă el, referindu-se la prima contramanifestație ținută luni seara la Ierusalim de partizani ai reformei.

Proiectul de reformă a justiției este denunțat în stradă de la anunțarea sa la începutul lunii ianuarie de unul din guvernele cele mai de dreapta pe care le-a cunoscut Israelul și a dat naștere uneia din cele mai mari mișcări de mobilizare populară din țară.

Potrivit guvernului lui Benjamin Netanyahu, reforma urmărește să reechilibreze puterile, diminuând prerogativele Curtii Supreme, pe care Executivul o consideră politizată, în avantajul Parlamentului. Criticii proiectului de lege consideră dimpotrivă, că reforma riscă să ducă la o derivă iliberală sau autoritară și insistă pe amploarea manifestațiilor împotriva reformei, de mai multe săptămâni.

O "șansă la un adevărat dialog"

După o zi de intensificare a contestării și apariția unor tensiuni în cadrul majorității, Benjamin Netanyahu a anunțat într-un discurs luni seara că "a decis o pauză" în examinarea proiectului pentru a da "o șansă pentru un adevărat dialog" pentru a adopta un text mai consensual în sesiunea parlamentară de vară ce urmează să se deschidă pe 30 aprilie.

Zeci de mii de manifestanți au ieșit în stradă duminică seara și luni după anunțarea, duminică, a demiterii ministrului apărării, Yoav Gallant, care ceruse în ajun înghețarea reformei în fața unei mișcări importante a rezerviștilor care refuzau să-și îndeplinească obligațiile militare.

Luni, președintele israelian, Isaac Herzog, ceruse "oprirea imediată" a procesului legislativ pe această reformă.

Reacționând rapid la anunțul lui Benjamin Netanyahu, principalii doi lideri ai opoziției, centriștii Yair Lapid și Benny Ganz au spus că sunt gata să discute cu guvernul, dar sub egida președintelui, avertizând totodată guvernul contra oricărei înșelătorii.

"Mai bine mai târziu decât niciodată", a declarat Benny Gantz. "Ne vom prezenta imediat la reședința președintelui, cu o mână întinsă", a adăugat el, îndemnându-l pe Benjamin Netanyahu "să înceteze cu amenințările" și să trimită o echipă la Isaac Herzog.

Marți, comentatorii politici erau sceptici în legătură cu intențiile lui Benjamin Netanyahu.

O miliție sub autoritatea lui Itamar Ben Gvir

Discursul lui a fost urmat de lungi negocieri cu partenerii săi de extrema dreaptă, în special ministrul securității interne, Itamar Ben Gvir, care, potrivit presei, a amenințat că pleacă din guvern în caz de pauză în reformă.

Partidul lui Itamar Ben Gvir a anunțat înaintea declarației lui Benjamin Netanyahu semnarea unui acord între cei doi prin care se acordă ministrului noi prerogative, și anume crearea unei "gărzi naționale" civile sub autoritatea sa, ale cărei detalii nu au fost comunicate.

"Este o victorie pentru protestatari, dar cel care l-a făcut cu adevărat pe Netanyahu să cedeze și l-a călcat în picioare este Itamar Ben Gvir, [...] el a obținut o promisiune scandaloasă: crearea unei miliții care să fie în subordinea lui", denunță marți Yossi Verter, corespondentul politic al Haaretz pe prima pagină a cotidianului de stânga.

O altă voce importantă a guvernului, ministrul de finanțe, Betzalel Smotrich, aflat în fruntea partidului de extrema dreaptă Sionism religios, a dat asigurări luni, după discursul lui Benjamin Netanyahu, că "reforma va avansa și schimbările necesare în sistemul judiciar și democrația israeliană vor avea loc".

Una din organizațiile aflate la originea manifestațiilor contra reformei a anunțat continuarea contestării "atâta vreme cât lovitura judiciară nu va fi oprită complet".

Două sondaje difuzate luni seara de televiziunile israeliene arată o pierdere a încrederii în partidul Likud al lui Benjamin Netanyahu, care ar pierde 7 mandate în caz de alegeri, în situația în care coaliția de la putere nu dispune decât de o slabă majoritate în Parlament, cu 64 de deputați (din 120).

Sursa: RADOR