Circa jumătate dintre italienii care au votat duminică au preferat partide anti-sistem. Italia nu este prima ţară din UE care o ia pe drumul populismului.

În timp ce lungul proces al formării unei coaliţii a început deja în Italia, chiar înainte de publicarea rezultatelor finale, comentatorii şi analiştii evocă provocările cu care se vor confrunta Italia, dar şi Uniunea Europeană.

Publicaţia La Stampa apreciază că vremea marilor partide a trecut şi am intrat în era antiglobalismului.

"Câştigătorii sunt grupuri caracterizate printr-o puternică neîncredere faţă de instituţiile statului. Ceea ce au în comun învingătorii din 4 martie este faptul că nu îşi trag rădăcinile din Europa post-război care tânjea după pace. Ei vin din Europa care protestează faţă de consecinţele globalizării... Iar Italia nu e singura ţară din Europa unde forţele anti-sistem au succes, dar e prima ţară occidentală în care nu una, ci două opţiuni anti-sistem au fost prezentate la alegeri: Mişcarea 5 Stele şi Liga Nordului. Şi ambele au fost recompensate", a comentat redactorul-şef al cotidianului italian, Maurizio Molinari.

The Times preconizează că Mişcarea 5 Stele şi Liga Nordului, dacă vor guverna, vor intra în coliziune cu Germania şi alte ţări nordice în privinţa tratatelor Zonei Euro, a scăderii taxelor şi eliminarea restricţiilor privind cheltuielile publice.   

Un "cocktail periculos" titrează El Pais: "Ascensiunea populismului, criza partidelor tradiționale, întoarcerea lui Berlusconi, boom-ul extremiştilor de dreapta, regionalismul, izbucnirile rasiste și, în plus, ingerința inevitabilă a Rusiei, toate acestea duc la un cocktail îngrijorător. În pofida unui sistem electoral extrem de complex, Italia a reușit până acum să se asigure că haosul politic nu împiedică formarea unui guvern. Dar acum, odată cu această fragmentare extremă, a treia economie din Zona euro este supusă unui test cu un deznodământ incert".

 

"Vechiul sistem, în care social-democraţii şi partidele conservatoare ale lui Berlusconi exercitau pe rând puterea este distrus. În locul vechilor partide de mase au apărut poli politici noi. Partidele populiste de stâga sau de dreapta devin noile partide de mase din Italia. Este un fapt, chiar dacă nu convine establishment-ului. În Italia tocmai are loc ceea ce s-a întâmplat deja sau urmează să se întâmple în alte state ale UE",

 

notează Deutsche Welle.

Publicaţia aminteşte de faptul că în Grecia guvernează o coaliţie alcătuită din radicali de stânga şi de dreapta. în Ungaria sunt la putere conservatori populişti, în Franţa un partid anti-sistem apărut peste noapte a câştigat prezidenţialele, ţinându-i în şah pe populiştii de dreapta, în Austria populiştii de dreapta sunt la guvernare, în Germania ei sunt cel mai important partid de opoziţie, iar în Marea Britanie, o mişcare naţionalistă anti-UE, cu simpatizanţi în toate partidele, a impus Brexit-ul.

"Tot mai mulţi alegători din Europa nu au probleme cu calităţile negative, falsele promisiuni şi propaganda ieftină de care s-ar face vinovaţi populiştii, potrivit adversarilor din sistemul de până acum. Alegătorii vor soluţii simple la probleme complexe. Dacă acestea întârzie ceilalţi, din vechiul sistem, sunt de vină. Între timp, populiştii moderni pornind din Marea Britanie şi până în Italia au învăţat o mulţime de la populistul-şef, preşedintele SUA, Donald Trump. Nu este întâmplător că fostul ideolog al lui Trump şi demolator al sistemului din SUA, Steve Bannon, a apărut în preziua alegerilor la Roma pentru a-l susţine public pe extremistul de dreapta Salvini", remarcă Bernd Riegert, adăugând că până şi Parlamentul European e populat de politicieni anti-sistem.

Şi cotidianul polonez Rzeczpospolita este îngrijorat de viitorul UE.

Apreciind că italienii au îngropat proiectul Europei cu două viteze, publicaţia îşi exprimă speranţa că nu vor reuşit să "ucidă însuşi proiectul european".

La Repubblica atrage atenţia că Italia, cu datoria sa astronomică şi o creştere anemică e mai vulnerabilă ca niciodată".

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat că nu e îngrijorat de rezultatul alegerilor de duminică, dar a făcut apel la preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi la cancelarul german, Angela Merkel, în vederea relansării UE, pusă din nou la încercare de partide populiste şi de extremă dreapta.

"Italia e o naţiune foarte puternică, sunt sigur că va reuşi", a afirmat Timmermans într-un interviu pentru Le Figaro. "Dar trebuie să ne punem întrebarea: cum putem reinventa democrația pentru ca europenii să se simtă confortabil?".