Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică vorbește, într-un interviu acordat EurActiv, despre președintele ales al Ucrainei, despre relația Kievului cu Moscova și despre viitorul UE.

Ivanna Klympush-Tsintsadze, viceprim-ministru al Ucrainei pentru integrare europeană și euroatlantică din 2016, a fost prezentă săptămâna trecută la Sibiu, fiind unul dintre vorbitorii conferinţei internaţionale ”The Future of Europe”, desfășurată în marja Summitului informal din 9 mai.

Într-o discuție cu EURACTIV România, Ivanna Klympush-Tsintsadze a subliniat că Ucraina aparține Europei și a punctat lucrurile care o despart de Rusia.

Întrebată cum vede, dintr-o perspectivă externă, viitorul Europei în contextul diverselor provocări actuale, precum Brexit, populism, dezinformare sau fake news, Klympush-Tsintsadze a ținut să precizeze că Ucraina nu are o perspectivă externă pentru Europa.

”Nu trebuie să amestecăm UE şi Europa. Europa se întinde până acolo până unde ajung și valorile sale. Avem Norvegia, care e parte a Europei  - nu cred că se îndoieşte nimeni de asta - dar nu intenţionează să devină stat membru al Uniunii. Avem Marea Britanie care intenţionează să părăsească UE, dar, evident, nu pleacă şi din Europa. Şi este Ucraina, care nu e membru al Uniunii, dar care-și demonstrează devotamentul față de valorile europene şi care e parte a Europei din punct de vedere istoric, cultural, geografic şi vrea să se reunească cu familia naţiunilor libere”, a declarat vicepremierul ucrainean, adăugând că orice discuție privind viitorul UE trebuie să aibă la bază o viziune de ansamblu asupra Europei: ”Ce e Europa? Care sunt graniţele Europei?”

Politicianul ucrainean consideră că Uniunea Europeană trece printr-o perioadă ”foarte turbulentă”, la fel ca întreaga lume, şi are nevoie de idei noi și de un leadership mai puternic ”pentru a ghida UE prin această furtună, pentru a avea politici comune, pentru a găsi soluții în vederea combaterii unor chestiuni precum populismul, dar, în același timp, pentru a putea să răspundă unor îngrijorări ale cetăţenilor și să le poată explica oamenilor de ce UE contează, de ce a fost creat proiectul european”.

 

”Cred că aici, în România, se înţelege mai bine de ce este valoros proiectul european, spre deosebire de alte ţări care au fost parte a aşa-numitei Vechi Europe, unde generaţiile actuale au uitat, probabil, pentru ce au luptat bunicii lor, de ce a fost creat proiectul european după cel de-al doilea Război Mondial, cât de important e «luxul» de a te concentra pe aspecte ce țin de democraţie, drepturile omului, prosperitate, în loc să fii nevoit să te concentrezi pe apărare și pe supravieţuirea ca stat, ca naţiune. Toate acestea necesită un proces de reflecție, unanimitate în acţiune, determinare și responsabilitate”,

susține vicepremierul pentru integrare europeană.

Ghidându-se după expresia ”ce nu te ucide te va mai puternic”, Ivanna Klympush-Tsintsadze speră că UE va ieși ”mai puternică” din aceste ”vremuri tulburi”, atrăgând însă atenția că liderii europeni trebuie să se asigure că angajamentul faţă de valorile Uniunii va fi restabilit. 

În vreme de război am reuşit să avem alegeri libere și corecte

Luna trecută, în Ucraina au avut loc alegeri prezidențiale, soldate cu victoria unui actor de comedie, Volodimir Zelinski, fără niciun fel de experiență politică și a cărui campanie atipică nici nu a dezvăluit prea multe despre ideile și intențiile sale. 

Ivanna Klympush-Tsintsadze punctează în primul rând faptul că autoritățile au reușit ”în vreme de război” să organizeze ”alegeri libere, transparente, corecte și foarte competitive”:  ”Cred că e o trăsătură importantă a maturităţii procedurilor democratice din Ucraina. Este pentru prima dată când nu am avut nicio contestare a alegerilor prezidențiale în justiţie”.

În ceea ce-l priveşte pe preşedinte ales, Ivanna Klympush-Tsintsadze mărturisește că Zelinski e o necunoscută și pentru ea și pentru alți ucraineni, inclusiv pentru mulți dintre alegătorii săi:

 

”Toţi avem câteva necunoscute privind priorităţile pe care el şi echipa lui le au, deoarece nu au dezvăluit prea multe informaţii în timpul campaniei. Totuşi, ultimele declaraţii ale lui şi ale echipei confirmă cursul de integrare europeană și euroatlantică al Ucrainei, prevăzut deja în Constituţia țării. Sper că nu va fi pus sub semnul întrebării, mai ales că e sprijinit şi de populația Ucrainei”.

 

Viceprim-ministrul pentru integrare europeană și euroatlantică speră că președintele ales se va alătura Guvernului ucrainean, în sprijinirea implementării reformelor demarate în ultimii cinci ani: ”Această determinare de a continua măsurile de tranziție va fi transmisă și în mesajele partenerilor internaționali către președintele ales. Împreună ne vom asigura că ni se va alătura și vom continua drumul care l-am ales acum cinci ani”.

E alegerea unui personaj din afara politicii rezultatul lipsei de încredere în politicieni?

Într-o oarecare măsură, a fost ”un vot anti-establishment”, recunoaște politicianul ucrainean: ”Dacă analizăm electoratul, oamenii care au votat pentru președintele ales – vedem că au păreri foarte diferite în privința multor priorități și chestiuni importante, uneori e vorba chiar de păreri diametral opuse. Asta înseamnă că fiecare a văzut în el, în promisiunile și în venirea lui la putere ceea ce a vrut să vadă”.

Parțial, alegerea lui Zelinski și, implicit, înfrângerea lui Petro Poroșenko, ... sunt și un rezultat al unor greșeli care au fost făcute, dar și al unor ”decizii nepopulare pe care a trebuit să le luăm pentru a supraviețui, pentru a avea o stabilitate macro-financiară”.

”Nu cred că e cineva în favoarea creșterii prețurilor la utilități. E foarte interesant că una dintre așteptările importante ale cetățenilor ucraineni de la președintele ales - deși el are foarte puțină putere de decizie în această chestiune - e scăderea prețurilor la gaze și utilități”.

39 de candidați au fost pe liste în primul tur de scrutin și cei mai mulți ”și-au construit campania exclusiv” pe critici la adresa actualului președinte Petro Poroșenko și a acțiunilor lui, minimalizând realizările sale. ”Acestea nu au avut loc în dezbaterea de campanie, cumva nu mai e la modă să vorbești de lucrurile bune întâmplate și să ai o imagine echilibrată. Sper că vom învăța niște lecții în ceea ce privește strategia de comunicare și responsabilitatea mediei de prezentare echilibrată a situației reale”, spune vicepremierul de la Kiev.  

La finalul conferinței de presă comune din 9 mai cu președinții Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker, liderul Consiliului European, Donald Tusk, le-a spus jurnaliștilor că a văzut ultimele declarații ale lui Volodimir Zelinski privind relația cu Europa și Rusia, dar a precizat că tot mai are ”un semn de întrebare” vizavi de intențiile sale.

Ivanna Klympush-Tsintsadze recunoaște zâmbind că ar subscrie la declarația lui Donald Tusk, dar dă asigurări că Ucraina va menține parcursul către UE și NATO, principala garanție fiind ”hotărârea societății ucrainene”. Ea nu crede că ”oamenii care au luptat și rudele și colegii celor care au murit pe străzile Kievului în timpul Revoluției Demnității pentru parcursul european și euroatlantic, pentru parcursul democratic al țării, vor renunța”. Cum aderarea la UE și NATO sunt prevăzute în Constituție, aceasta e o altă garanție, legea supremă fiind foarte greu de modificat. În al treilea rând, vicepremierul dă asigurări că Guvernul nu va face compromisuri în privința integrării europene și euroatlantice.

”Toate aceastea arată clar că președintele ales va trebui să urmeze această cale”, spune Klympush-Tsintsadze, adăugând că, mai degrabă, se pune problema ritmului în care vor continua reformele. 

 

”Ar fi o dezamăgire pentru mine ca toată munca pe care am depus-o în ultimii ani, toate eforturile pentru crearea capacității instituționale necesare pentru a merge pe calea integrării europene să fie compromise. În opinia mea, suntem în situația în care am construit șinele, am instalat motorul, am pus trenul pe șine și ce mai rămâne acum de făcut e ca trenul să prindă viteză”,

 

afirmă vicepremierul, care așteaptă să vadă primele decizii ale președintelui ales (care urmează să depună jurământul luna aceasta) și modul în care va fi influențat de diversele grupuri din cercul său.

Ce desparte Europa de Rusia

Referitor la relația cu Rusia, în urma anexării Peninsulei Crimeea în 2014 și a implicării în conflictul din estul Ucrainei, vicepremierul pentru integrare europeană afirmă că vor fi continuate eforturile diplomatice și politice pentru a se asigura că Federația Rusă va respecta în cele din urmă legislația internațională: ”Evident, nu putem face asta singuri, contăm foarte mult pe sprijinul și parteneriatul UE, al tuturor națiunilor din UE și din NATO, deoarece doar o acțiune unanimă va aduce stabilitate și securitate nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga regiune”.

În același timp, Ucraina își întărește capacitățile de apărare și și-a refăcut forțele militare, ”distruse din interior înainte de 2014, asta și cu implicarea actorilor și cetățenilor ruși pe teritoriul ucrainean”. 

Ivanna Klympush-Tsintsadze e de părere că principala diferenţă dintre europeni şi Federația Rusă e interesul pentru personalitățile individuale, pentru individ, în opoziţie cu interesul pentru statul puternic: ”E o diferenţă majoră. E vorba de protejarea drepturilor omului, a diversității, protejarea democraţiei, a regulilor economiei liberale, a libertății. Astea nu sunt caracteristici ale Federației Ruse”.

În schimb, susține că situația e diferită în cazul minorității ruse din Ucraina: ”După atacul Rusiei asupra Ucrainei în 2014, Ucraina a început construirea unei naţiuni politice, cu incluziunea tuturor reprezentaţilor minorităţilor naţionale. Avem oameni, în număr mare, pe frontul de est care sunt etnici ruşi, etnici români, etnici ungari sau etnici evrei, care luptă pentru o Ucraină puternică, care protejează statul ucrainean împotriva atacului statului rus. De aceea, nu vorbim de mentalitatea unei minorități naţionale, ci despre mentalitatea unei naţiuni politice, interesată să-și apere dreptul de a-şi alege propria cale”.