Este o retrogradare simbolică, dar spune multe despre traiectoria economiei japoneze. Țara soarelui răsare și-a pierdut titlul de a treia putere economică mondială fiind depășită de Germania în 2023, în special sub efectul scăderii yenului, potrivit unei prime estimări a produsului intern brut (PIB) japonez publicate joi.

PIB-ul nominal al Japoniei în 2023 s-a ridicat la aproximativ 4.200 miliarde de dolari, comparativ cu aproximativ 4.500 miliarde de dolari pentru Germania, al cărei PIB nominal a fost stimulat de inflație, care a rămas ridicată anul trecut în țară.

Dar în termeni reali, adică fără influența inflației, PIB-ul japonez s-a accelerat anul trecut (+1,9%, față de 1% în 2022), în timp ce economia germană s-a contractat cu 0,3% conform datelor oficiale publicate în ianuarie.

Putere exportatoare, Germania suferă din cauza cererii externe slabe, a costurilor energiei pentru importantul său sector al industriei prelucrătoare și a ratelor dobânzilor majorate de Banca Centrală Europeană (BCE) în încercarea de a învinge inflația.

Deteriorarea situației economice din Germania înseamnă că noul său titlu de a treia putere economică din lume, care i-a fost prezis încă din octombrie anul trecut de prognozele Fondului Monetar Internațional (FMI), este perceput drept fals peste Rin.

India în așteptare

Cu atât mai mult cu cât India ar putea depăși atât Japonia, cât și Germania în câțiva ani, tot la PIB nominal exprimat în dolari.

Economia efervescentă a noii celei mai populate țări de pe planetă ar putea atinge apogeul încă din 2025, potrivit Brian Coulton, economist la Fitch Ratings, intervievat de AFP.

Dar "evident, PIB-ul indian pe cap de locuitor va rămâne mult mai mic decât al Germaniei și al Japoniei", a precizat el.

În Japonia, mass-media locală a comentat pe larg pierderea de către Japonia a locului al treilea în clasamentul economic în lume, amintind că, dincolo de impactul excepțional al scăderii yenului, acționează factori negativi puternici, cum ar fi declinul demografic accelerat al arhipelagului și slăbiciunea cronică a productivității sale.

"După ce în 2010 a cedat locul doi Chinei, în urma Statelor Unite, Japonia renunță acum și la loculul al treilea", a deplâns principalul cotidian economic japonez, "Nikkei", într-un editorial publicat sâmbăta trecută.

"Japonia nu a făcut progrese pentru a-și spori propriului potențial de creștere. Această situație trebuie să fie un semnal de alarmă pentru a accelera reformele economice care au fost neglijate", a adăugat "Nikkei".

La fel ca Germania, Japonia este o putere industrială și exportatoare, dar acest statut pierde avânt de mult timp, iar consumul său intern este în prezent subminat de inflație și de scăderea yenului.

Declinul monedei japoneze a continuat anul trecut (-7% față de dolar). El provine în principal din decalajul dintre înăsprirea monetară drastică efectuată în Statele Unite și Europa începând cu 2022 și menținerea de către Banca Japoniei (BoJ) a cursului său ultra-avantajos.

"Japonia trebuie să realizeze mai multe reforme structurale", a recunoscut joi ministrul japonez al revitalizării economice, Yoshitaka Shindo, subliniind, de asemenea, necesitatea realizării unor creșteri salariale corespunzătoare inflației.

Japonia în recesiune

În trimestrul al patrulea, PIB-ul japonez s-a contractat din nou (-0,1% pe un trimestru în date reale ajustate cu variațiile sezoniere), a doua scădere la rând după o scădere mai accentuată în perioada iulie-septembrie (-0,8% conform unei cifre revizuite în scădere joi).

Japonia se confruntă astfel cu o recesiune tehnică, o ușoară surpriză în condițiile în care consensul economiștilor de la agenția Bloomberg preconizase o ușoară revenire de 0,2% în trimestrul al patrulea.

Producția industrială a țării în decembrie a fost revizuită și ea în scădere (+1,4% pe o lună față de +1,8% inițial), potrivit unui indicator publicat separat joi.

În fața acestui tablou dezamăgitor, "Banca Japoniei va deveni probabil și mai prudentă" în ceea ce privește începerea înăspririi sale monetare așteptate în acest an și care deja promitea a fi extrem de graduală, a reacționat într-o notă Min Joo Kang, economist la banca olandeză. ING.

O primă creștere a dobânzilor Băncii Japoniei - un eveniment fără precedent din 2007 - nu ar mai putea avea loc acum în martie-aprilie, ci mai degrabă în iunie sau chiar în al treilea trimestru, dacă creșterea repornește, așa cum era de așteptat la începutul anului, a adăugat el.

FMI prevede o creștere economică moderată în Japonia în acest an (+0,9%).

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA