NATO trebuie să se pregătească pentru o lungă confruntare cu Rusia, deoarece Vladimir Putin nu arată nicio dorință de pace, a avertizat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru AFP, citat de Le Soir.

"Trebuie să ne pregătim pe termen lung, poate dura foarte mulți ani", a avertizat el. "Președintele Putin vrea o altfel de Europă, o Europă în care își poate controla vecinii, poate decide ce pot face țările", a deplâns situația Jens Stoltenberg în acest interviu acordat cu o săptămână înaintea primei aniversări a invadării Ucrainei.

După un an de lupte care au făcut zeci de mii de victime în ambele tabere, NATO se așteaptă la o nouă ofensivă rusească. Cele 30 de țări membre ale Alianței sunt mai hotărâte ca oricând să facă în așa fel încât Ucraina să sfârșeacă prin a învinge, a asigurat el.

"Suntem aici pentru a ne asigura că Ucraina câștigă acest război și pentru a-i furniza arme, muniție și susținerea de care are nevoie", a declarat el.  "Dacă președintele Putin câștigă în Ucraina, va fi o tragedie pentru ucraineni. Dar va fi la fel de periculos pentru noi toți, deoarece el și ceilalți lideri autoritari vor fi convinși că atunci când folosesc forța militară își pot realiza obiectivele".

Turcia este presată să aprobe aderarea Suediei și Finlandei

În cursul dimineții, Stoltenberg a cerut Ankarei să integreze "acum" Finlanda și Suedia, ale căror candidaturi la Alianța atlantică sunt blocate din mai de Turcia. "Continui să cred că e timpul acum să ratificăm [aderarea] în același timp a Finlandei și a Suediei", a declarat  Stoltenberg într-o conferință de presă cu ministrul turc al afacerilor externe, Mevlut Cavusoglu.

Secretarul general al NATO, venit în Turcia să arate sprijinul Alianței după seismul devastator din 6 februarie care a făcut peste 36.000 de morți în țară, s-a referit pentru prima dată public la ipoteza unei intrări a Finlandei înaintea Suediei în Alianță. El a afirmat totuși că încearcă să obțină "cât mai repede posibil" ultimele ratificări din partea Turciai și Ungariei pentru cele două țări.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a sugerat la începutul lui februarie că Parlametul turc ar putea ratifica aderarea Filandei, fără cea, depusă în comun, a Suediei, care este în continuare blocată de Ankara.

"Nu ar fi realist să afirmăm că Suedia și-a îndeplinit pe deplin obligațiile care decurg din protocolul de acord" semnat în iunie între Turcia, Suedia și Finlanda, a reafirmat joi șeful diplomației turce, Mevlut Cavusoglu. Cavusoglu a repetat că Turcia este gata "să evalueze procesul de aderare al Finlandei la NATO separat de cel al Suediei". Turcia îi reproșează între altele Suediei că adăpostește militanți și simpatizanți kurzi pe care ea îi califică drept "teroriști", în special pe cei din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Liderii celor 30 de țări membre ale NATO au luat decizia de a invita Suedia și Finlanda să se alăture Alianței cu ocazia unui summit la Madrid, în iulie 2022. 30 de țări au semnat protocoalele de aderare și 28 le-au ratificat.

Decizia din ianuarie a autorităților suedeze de a autoriza o manifestație în fața ambasadei Turciei la Stockholm, în timpul căreia a fost ars un Coran, a provocat mânia Ankarei care a oprit negocierile amânând o reuniune tripartită programată în februarie. Țările membre ale NATO au oferit 40 de containere și 20.000 de corturi pentru a-i adăposti pe sinistrații de după cutrenurul de pământ.

sursa: RADOR