Jean-Claude Juncker și Donald Tusk au calificat drept o "greșeală istorică gravă" blocarea începerii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania de către anumite state membre.

"Este o greșeală istorică gravă...Dacă UE vrea să fie respectată, ea trebuie să-și respecte promisiunile", a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la conferința de presă de după încheierea Consiliului European. Întrebat dacă este un eșec, Donald Tusk, aflat la ultima reuniune a șefilor de stat și de guvern, a negat, spunând că e doar "o greșeală".

"Mă simt rușinat", a afirmat Tusk, explicând că Albania și Macedonia de Nord "au trecut examenul", dar nu poate spune același lucru despre unele state membre.

El a mai spus că 24-25 de state membre sunt hotărâte să continue acest proces de extindere. Statele membre care nu au fost de acord cu deschiderea negocierilor de aderare sunt Franța, Olanda și Danemarca.

"Vom reveni asupra chestiunii înainte de summitul pentru Balcanii occidentali de la Zagreb, din mai 2020", a precizat Donald Tusk. De altfel, aceasta e și singura menționare privind extinderea în concluziile reuniunii. 

Poziția României

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Klaus Iohannis și-a exprimat regretul că, "în ciuda sprijinului activ din partea unei majorități a statelor membre, inclusiv din partea României, nu s-a putut obține un consens cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia de Nord, subliniind legătura strânsă între credibilitatea procesului de extindere și capacitatea Uniunii de a-și asuma rolul de actor global puternic".

Președintele român a susținut "necesitatea adoptării fără întârziere a deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu cele două țări și a evidențiat importanța transmiterii de către Uniune, prin această decizie, a unui semnal politic clar privind continuarea politicii de extindere, ca instrument viabil și credibil de promovare a stabilității și prosperității în regiune".

El a mai afirmat că "o decizie pozitivă" în acest sens ar avea o semnificație strategică pentru regiune, reprezentând "în mod nemijlocit o expresie a rolului global și regional întărit al UE, precum și un factor de consolidare a evoluțiilor pozitive din regiune și de motivare a statelor candidate și a potențialilor candidați pentru continuarea proceselor cuprinzătoare de reformă și modernizare pe care le presupune avansarea parcursului lor european".