„Considerăm că aceasta este o poziție constructivă din partea Ucrainei și totul va depinde de disponibilitatea Rusiei de a abandona ultimatumurile sale și de a adopta o poziție constructivă”, a declarat sursa sub condiția anonimatului, adăugând că delegația ucraineană a ajuns în Turcia și are „întâlniri la nivel înalt cu omologii turci la Ankara”, a declarat pentru AFP o sursă din cadrul delegației Kievului, scrie „La Libre Belgique” (Belgia).

Kremlinul se așteaptă la negocieri „foarte complicate”

„Nimeni nu se așteaptă la un parcurs ușor. Desigur, va fi o discuție foarte complicată”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, reporterilor, reiterând că propunerile părților beligerante pentru încheierea conflictului sunt „diametral opuse”.

O sursă din cadrul delegației Kievului, care a sosit la Ankara în această după-amiază devreme pentru întâlniri cu oficiali turci înainte de a se îndrepta spre Istanbul, a declarat pentru AFP că speră la o „poziție constructivă” din partea Rusiei și că aceasta își va abandona „ultimatumurile”.

Delegația rusă, la rândul ei, a sosit cu avionul la Istanbul la mijlocul după-amiezii, au relatat agențiile de știri rusești.

Această a treia rundă de discuții directe de la Istanbul, care este programată să înceapă în jurul orei 19:00 ora locală (16:00 GMT), potrivit unui oficial al Ministerului de Externe al Turciei, se află din nou sub presiunea președintelui american, Donald Trump, care a acordat Moscovei 50 de zile la mijlocul lunii iulie pentru a ajunge la un acord cu Kievul, sau se va confrunta cu sancțiuni severe.

Kievul și aliații săi occidentali acuză Kremlinul că blochează negocierile prin menținerea de revendicări maximaliste, în timp ce armata rusă, mai mare și mai bine echipată, își continuă atacurile pe front, câștigând teren în fiecare zi.

Miercuri, Ministerul rus al Apărării a revendicat ocuparea încă unui sat, Varacine, în regiunea Sumi, nord-estul Ucrainei.

„Memorandumuri” și schimburi de prizonieri

În acest sens, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a considerat că termenul limită de 50 de zile al președintelui Trump a reprezintă o perioadă „foarte lungă” în care ”civili nevinovați mor în fiecare zi”.

Invazia rusă în Ucraina, lansată în februarie 2022, a provocat cel puțin zeci de mii de morți civili și militari de ambele părți.

Pozițiile celor două tabere par în prezent ireconciliabile. Discuțiile anterioare de la Istanbul din mai și iunie au dus doar la acorduri de schimb de prizonieri și de cadavre ale soldaților uciși.

Delegația ucraineană la Istanbul va fi condusă, ca și în ocaziile anterioare, de fostul ministru al Apărării, Rustem Umerov, cunoscut ca un fin diplomat.

Echipa rusă va fi condusă, ca și în ocaziile anterioare, de un oficial de rangul doi, spre marea dezamăgire a Kievului: fostul ministru al culturii și istoric naționalist Vladimir Medinski.

Aceste negocieri vor avea loc sub egida șefului diplomației turce, Hakan Fidan, și în prezența șefului serviciilor de informații, MIT, Ibrahim Kalin.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, discuțiile programate pentru miercuri se vor concentra pe „memorandumurile” schimbate de cele două părți în iunie, inclusiv pe propunerile lor de pace.

Discuțiile vor aborda și „procesul foarte important” al schimburilor de prizonieri, a confirmat Peskov.

Kievul, potrivit declarațiilor unei surse din cadrul delegației ucrainene pentru AFP, dorește să discute și despre un schimb de prizonieri, precum și despre repatrierea copiilor ucraineni duși în Rusia și o potențială întâlnire între președinții Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.

Noi lovituri nocturne

Pe teren, atacurile și luptele continuă.

Șaptezeci și una de drone rusești au vizat Ucraina în timpul nopții, potrivit forțelor aeriene, rănind doi copii în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, unde o femeie a fost ucisă de un atac al artileriei ruse, potrivit autorităților locale.

În ce o privește, armata rusă a susținut că a neutralizat 33 de drone ucrainene lansate împotriva teritoriului său în timpul nopții.

Rusia cere Ucrainei să cedeze patru regiuni parțial ocupate din estul și sudul țării, pe lângă Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, să renunțe la livrările de arme occidentale și să renunțe la aderarea la NATO.

Aceste condiții sunt inacceptabile pentru Ucraina, care dorește retragerea trupelor rusești de pe teritoriul său și garanții de securitate occidentale, inclusiv continuarea livrărilor de arme și desfășurarea unui contingent european, lucru la care Moscova se opune.

Kievul, împreună cu aliații săi europeni, insistă, de asemenea, asupra necesității unui armistițiu de 30 de zile, lucru pe care Moscova, ale cărei forțe au avantaj pe teren, îl refuză.

De la revenirea la putere, în ianuarie, liderul american, Donald Trump, a reluat contactul cu Moscova în încercarea de a opri războiul, fără prea mult succes.

În ultimele săptămâni, el și-a exprimat frustrarea față de Moscova. El a susținut, de asemenea, că echipamente militare americane, plătite de membrii europeni ai NATO, vor fi trimise Ucrainei.

Sursa: Rador Radio România