Deși a criticat Moscova în repetate rânduri, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell pledează pentru îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, poziție privită cu oarecare suspiciune și teamă în unele state membre, în special în cele  estice.

Borrell și-a exprimat intenția de a face o vizită la Moscova încă de la preluarea mandatului, dar pandemia de COVID-19 i-a încurcat planurile. Vizita are loc la invitația ministrului de externe Serghei Lavrov.

Ultima vizită a unui șef al diplomației europene în Rusia a avut loc în 2017 - Federica Mogherini.

Punctul culminant al vizitei va fi întrevederea de vineri cu șeful diplomației ruse Serghei Lavrov, urmată de o conferință comună de presă.

Peter Stano, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de politică externă, nu a oferit, la conferința zilnică de presă, prea multe detalii despre vizită.

Stano a precizat că Borrell se va întâlni și cu reprezentanți ai societății civile și ai comunității academice, iar condamnarea opozantului Aleksei Navalnîi și reținerea unor protestatari, evenimente calificate drept ”inacceptabile”, vor figura pe agenda discuțiilor, alături de problematica mai largă a respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale în Rusia.

În pregătirea Consiliului European din martie, când vor fi evaluate relațiile UE-Rusia, Borrell va mai aborda chestiunea acțiunilor Moscovei în Ucraina, importanța implementării acordului nuclear iranian, răspunsul global la pandemia de coronavirus, schimbările climatice, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

"Relația cu Rusia este una dintre cele mai complexe ale UE ... Dincolo de problemele aflate în dispută, există și domenii în care Uniunea Europeană și Rusia cooperează sau trebuie să coopereze mai mult și care necesită urgent atenția noastră”, a declarat Borrell, înainte de debutul vizitei. 

Într-un interviu acordat agenției ruse Interfax, Josep Borrell reiterează faptul că UE dorește o îmbunătățire a relației cu Rusia. 

Borrell dezvăluie - potrivit variantei în engleză publicată pe site-ul Interfax - că scopul principal al vizitei sale este să abordeze chestiuni care-i preocupă pe europeni legate de ”locul și rolul Rusiei în Europa și angajamentul său pe plan internațional”.

Amintind că deteriorarea relațiilor bilaterale s-a accentuat după anexarea ilegală de către Rusia a Crimeei, Josep Borrell menționează ”dezacordurile puternice” dintre cele două părți în ceea ce privește conflictele din vecinătatea imediată, de la Ucraina și Belarus până la Libia și Siria, libertățile fundamentale și drepturile omului.

”Cu toate acestea, canalele noastre de comunicare au rămas și trebuie să rămână deschise. Dar nu au fost întotdeauna folosite suficient ... Renunțarea la retorica negativă ar fi un bun punct de plecare pentru un schimb de opinii franc și direct între UE și Rusia, care este cu atât mai necesar cu cât relațiile sunt departe de a fi satisfăcătoare”, crede Borrell. 

Întrebat e sancțiuni are în vedere UE în cazul Navalnîi, șeful diplomației europene a răspuns cu generalități, fără a se referi nici măcar aluziv la sancțiuni.

Cât privește Nord Stream 2, Borrell s-a spălat pe mâini. Nu e un proiect european. E decizia statelor membre implicate în proiect dacă construiesc sau nu gazoductul.

Ce vrea să obțină Borrell

Nu e prea clar ce urmărește Josep Borrell cu această vizită, aprobată în recentul Consiliu Afaceri Externe care nu a reușit să ajungă la un acord privind noi sancțiuni. Mai multe state membre s-au opus vizitei, dar el a insistat asupra importanței de a avea contacte cu vecinii mari ai UE, inclusiv Rusia. 

În cadrul unui eveniment online realizat de Fundația Robert Schuman la 1 februarie, șeful diplomației europene a fost întrebat dacă ar putea obține eliberarea lui Aleksei Navalnîi. Răspunsul a fost: ”probabil că nu”, notează EURACTIV.com.

Mult mai direct, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a precizat că speră ca  ”prostii” precum legătura dintre relațiile Rusia-UE și detenția lui Navalnîi să nu se întâmple în timpul vizitei. 

Moscova este ”pregătită să facă totul” pentru a îmbunătăți relațiile cu Bruxelles-ul, dar Kremlinul „nu este pregătit să primească sfaturi” referitoare la chestiunea opozantului rus. 

Kremlinul a respins propunerea lui Borrell de a se întâlni cu Navalnîi. 

Miniștrii europeni de externe se vor reuni din nou pe 22 februarie pentru a discuta ”posibile acțiuni”, dacă Aleksei Navalnîi nu va fi eliberat. 

O sancțiune discutată a fost oprirea construcției gazoductului Nord Stream 2 - dorită de mai multe state membre, Parlamentul European și SUA - dar această variantă a fost respinsă de Berlin.

Decizia Germaniei de a nu renunța la gazoduct, precum și disponibilitatea de a furniza sprijin pentru producția vaccinului rusesc Sputnik V - anunțată de ministrul german al sănătății Jens Spahn  -  dau fiori multor europeni, care se tem de o posibilă apropiere între UE și Rusia, în condițiile în care Kremlinul nu dă semne că ar ține cont de preocupările Bruxelles-ului vizavi de anumite aspecte.

Spre o dictatură de tip Pinochet

În timp ce UE caută o îmbunătățire a relațiilor bilaterale, acțiunile președintelui Vladimir Putin sunt tot mai contestate pe plan intern, iar opozanții băgați la închisoare.

Politologul Kirill Martinov scrie pe blogul găzduit de Ecoul Moscovei că a fost făcut ”un pas decisiv” către o dictatură de tip Pinochet în care ”inamicii interni” sunt închiși în stadioane, pentru că nu mai au loc în altă parte. Acesta susține că planul Moscovei este de a distruge tot: mass-media, sistemul de educație, participarea în politică și ”toate lucrurile decente care sunt importante” pentru cetățeni.