Întrebat de ce a decis România să adopte această poziție, de respingere a cotei propusă de Comisia Europeană - cei 4.646 de refugiați care ar urma să fie preluați -  Leonard Orban a spus că sunt două argumente principale. 

”Primul argument este că, în mod repetat, când s-a discutat la nivelul Consiliului European acest subiect, al cotelor de refugiați (în iunie, odată cu prima propunere a Comisiei Europene - n.r.) înțelegerea la care s-a ajuns a fost ca relocarea, redistribuirea refugiaților să se faca pe baze voluntare. Au fost mai multe discuții și inclusiv în concluziile Consiliului European s-a insistat pe acest principiu al voluntariatului”, a spus Orban.

”În schimb, am constatat că s-a adoptat formula cotelor obligatorii”, a mai spus consilierul prezidențial. ”Este o chestiune de principiu. Odată ce decizi asupra unui principiu este normal să-l respecți”, a precizat el. 

Leonard Orban a admis că situația este excepțională, dar, în opinia sa, principiul convenit trebuie respectat. 

Un alt argument, a explicat el, este cel care ține de situațiile diferite de la țară la țară. 

Sunt chestiuni care țin de nivelul de dezvoltare, de PIB pe cap de locuitor, de experiența anterioară în a primi și integra migranți, sunt elemente care în opinia noastră contează foarte mult. Acestea sunt motivele pentru care noi am insistat asupra acestei abordări. Noi ne-am dovedit deja solidaritatea. Am făcut o ofertă, în opinia noastră, suficient de generoasă; 1.705 din alte state membre și 80 din afara UE. Oferta a ținut cont de capacitățile pe care le avem de cazare. 

Este riscantă din punct de vedere strategic poziționarea României în sens opus statelor din Vest, de exemplu Germania, Franța? ”Este, într-adevăr, o situație dificilă, extrem de sensibilă. Dar, totuși, nu este o premieră. Au mai fost situații în care România a avut altă poziție față de țările occidentale”, a afirmat oficialul de la Cotroceni.

Cote obligatorii contra Schengen? Variantă exclusă 

Întrebat dacă ar exista posibilitatea de a negocia primirea refugiaților - contra susținerii pentru aderarea la spațiul Schengen, Orban a răspuns negativ: ”Nu, nu văd nicio formulă prin care cele două chestiuni să fie legate. Întotdeauna există o negociere. Din toate elementele pe care le avem nu se pune problema unei asemenea asocieri”.
 
Negocierile ca vor avea loc în Consiliu nu vor viza chestiuni auxiliare, ci concret elementele din propunerea Comisiei, a mai spus consilierul lui Klaus Iohannis. 

Spre exemplu, prevederea legată de compensarea financiară (statele care nu pot prelua temporar refugiați pe teritoriul lor din motive obiective vor plăti o compensație financiară de 0,002% din PIB - n.r.) sau criteriile utilizate pentru stabilirea cotelor (vezi caseta de la finalul textului - n.r.)

Ce șanse sunt ca propunerea Comisiei să fie aprobată? 

Este dificil de apreciat în acest moment, consideră Leonard Orban: ”O serie de state membre nu și-au precizat poziția deocamdată. O imagine mult mai clară vom avea în momentul când va fi avea loc discuția în Consiliul miniștrilor de interne”. 

Dacă, totuși, propunerea va fi aprobată, așa cum trebuie să respectăm toate deciziile luate la nivel european, va trebui să o respectăm și pe aceasta. Guvernul va trebui să identifice posibilități de cazare și integrare a acestor persoane, a explicat Orban. 

Procesul decizional la nivelul Uniunii este subiect de negociere, foarte rar propunerea rămâne 100% în varianta Comisiei Europene. Este amendată fie de Consiliu, fie de Parlamentul European.

”Totuși, în cazul de față, Parlamentul are numai rol consultativ”, a spus acesta.   

Miza ”mecanismului permanent de relocare”

Pe lângă propunerea concretă legată de relocarea de urgență a celor 160.000 de refugiați, care a ținut cap de afiș în Uniunea Europeană, Juncker a mai prezentat o propunere cu miză pe termen lung.

Acesta este ”mecanismul permanent de relocare”, adică o reglementare care stabilește cum se va proceda când vor mai apărea astfel de situații pe viitor.

Mecanismul va putea fi activat de Comisie pe baza unor indicatori clar stabiliți. Și în acest caz, vor fi niște cote stabilite pe niște criterii - iar cele propuse în acest moment sunt identice cu cele pentru sistemul de urgență.

Discuțiile pe această propunere vor fi complexe, dat fiind că se va adopta în Consiliu pe bază de unanimitate. ”Mecanismul va deveni extrem de important în condițiile în care estimările făcute de Națiunile Unite arată că peste 1 milion de persoane ar putea ajunge în Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2016”, a spus consilierul prezidențial. 

În opinia acestuia, odată ce va începe discuția pentru această propunere vor trebui clarificate o serie de aspecte, precum situațiile de criză care vor conduce la activarea acestui mecanism.