Vizita reia pragmatismul diplomatic, dar lumea nu este la fel ca în 2003, comentează publicația braziliană Folha Online.

Vocația diplomatică a Braziliei — o țară fără conflicte interne sau dispute externe, democratică și înzestrată cu importante active de productție și de mediu — ar trebui să fie aceea de a stabili relații trainice cu toate țările, cu atenție către cele care cresc veniturile și bunăstarea brazilienilor.

Prin urmare, reluarea pragmatismului cu China este lăudabilă, după ostilitățile infantile patronate de Jair Bolsonaro.

Vizita președintelui Luiz Inácio Lula da Silva, însoțită de o delegație de congresmeni și miniștri, în țara asiatică întărește această normalizare.

Anul trecut, Brazilia a exportat în China echivalentul a 90,8 miliarde de dolari și a importat de acolo în valoare de 61,6 miliarde de dolari. Suma celor două cifre, așa-numitul flux comercial, a reprezentat 25%, sau 1 dolar din 4, din tot ceea ce a fost tranzacționat între brazilieni și străini în 2022.

Cu douăzeci de ani înainte, la sfârșitul celui de-al doilea mandat al lui Fernando Henrique Cardoso, comerțul cu China reprezenta mai puțin de 5% din comerțul brazilian cu lumea. Schimburile internaționale ale Braziliei s-au înmulțit de aproape șase ori de atunci, la fel ca și ponderea chinezilor în ele.

Guvernele care au urmărit, încă de la începutul secolului, progresul impresionant al economiei chineze și care au beneficiat de el au fost în mare parte guverne PT (Partidul Muncitorilor). PIB-ul gigantului asiatic a crescut în medie cu 10,5% pe an în primul deceniu al administrației PT. Cu toate acestea, acest tablou s-a schimbat.

În perioada de zece ani care s-a încheiat în 2022, activitatea chineză a crescut cu 6,2% pe an, în medie, viteză care ar urma să scadă sub 5% la mijlocul acestui deceniu.

China a devenit o țară cu un venit mediu pe cap de locuitor, cu 25% mai mare decât cel al Braziliei, dar este încă foarte departe de clubul celor mai bogate țări.Geopolitica s-a schimbat, de asemenea, foarte mult. Perspectiva integrării globale sub auspiciile universaliste ale Organizației Mondiale a Comerțului s-a micșorat.

Statele Unite și China sunt acum angajate într-o mare bătălie comercială pentru avangarda tehnologică a semiconductorilor.

Rusia, care a încălcat Carta ONU prin agresarea militar a Ucrainei, se lasă în mâinile Beijingului. Un pol care reunește regimuri dictatoriale incită din nou hegemonia democrațiilor occidentale, care, la rândul lor, se confruntă cu mișcări populiste și autoritare în interiorul granițelor lor.

China pe care o va vizita Lula este diferită de cea care a apărut în 2003, precum și lumea, care a devenit mai complexă și mai provocatoare.

Sursa: RADOR