Prezența președintelui ales Luiz Inácio Lula da Silva la Conferința Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (COP-27), din Egipt (6-18 noiembrie 2022), ar trebui să marcheze o inflexiune în politica braziliană de mediu și, se speră, începutul recuperării rolului important al Braziliei în negocierile referitoare la climă.

Moștenirea pe care Lula o va primi de la președintele Jair Bolsonaro în domeniul mediului este, literalmente, devastatoare. Zone mari ale Amazoniei sunt date pe mâna unor invadatori de pământ, a tăietorilor de lemne și a căutătorilor de aur ilegali, care adesea acționează în colaborare cu crima organizată. De la învestire, Bolsonaro a trecut la dezmembrarea exhaustivă și hotărâtă a structurilor de monitorizare și sancționare a infracțiunilor de mediu. Efectul a început să fie măsurat prin hectare distruse de drujbe, tractoare și incendii.

Consecința politicii anti-mediu a lui Bolsonaro se vede în raportul privind emisiile de gaze cu efect de seră din 2021, al Observatorului pentru Climă. Brazilia a emis 2,42 miliarde de tone de dioxid de carbon, un record în ultimii 19 ani. Creșterea este rezultatul defrișărilor. Viitorului guvern Lula i se va cere socoteală pentru acest lucru, cu atât mai mult cu cât Brazilia și-a revizuit obiectivele Acordului de la Paris, angajându-se să reducă emisiile la jumătate până în 2030, față de anul 2005. De asemenea, va trebui să pună capăt confuziei generate de "mișcarea climatică" pe care guvernul Bolsonaro a adoptat-o pentru a cosmetiza emisiile, ridicând baza de comparație în 2020.

Bilanțul lui Lula în combaterea defrișărilor este pozitiv. Când și-a început primul mandat, în 2003, 21.600 de kilometri pătrați fuseseră defrișați în Amazonia anul anterior. Înainte de încheierea mandatului, în iulie 2006, suprafața defrișată scăzuse cu 51%, urmare a planului de control lansat în 2004. În total, inclusiv în al doilea mandat, scăderea defrișărilor din Amazonia în perioada în care Lula s-a aflat la [Palatul] Planalto (sediul președinției Braziliei; n. trad.) (și , în cea mai mare parte, cu Marina Silva la Ministerul mediului) a ajuns la 67,6%.

Brazilia a devenit protagonistă în dezbaterile de mediu odată cu Rio-92, a cărui dezvoltare a condus la semnarea Protocolului de la Kyoto, în 1997, cu primele angajamente de reducere a emisiilor de gaze. Sub Bolsonaro, prestigiul brazilian s-a evaporat. El, care predicase deja împotriva "industriei amenzilor" înainte de a fi învestit, a încercat să împiedice pedepsirea infracțiunilor împotriva mediului înconjurător. A deschis Amazonia către devastare și, numai în primele șapte luni ale mandatului său, defrișările au crescut cu 34,4%. În 2018, 7.536 de kilometri pătrați fuseseră defrișați. În 2021, devastarea a ajuns la 13.038 de kilometri pătrați, o creștere cu 73%, cea mai mare rată înregistrată vreodată. Nu a durat mult până când Brazilia a încetat să fie ascultată pe probleme de mediu și să devină un paria diplomatic.

Marina face parte dintr-o vastă alianță politică, construită în jurul candidaturii lui Lula și a contribuit la capitolul climatic al programului său de guvernare. Propunerile implică reconstruirea Ibama și ICMBio; protejarea terenurile indigene; desființarea schemelor infracționale de trafic de aur, lemn, droguri, plante și animale; și reactivarea Fondului Amazonia, în care guvernul Bolsonaro a înghețat donații de aproximativ 3 miliarde de reali din Norvegia și Germania pentru finanțarea proiectelor din regiune. Lula ar urma să-și anunțe ministrul mediului la COP-27. Se așteaptă să fie cineva capabil să ducă la bun sfârșit misiunea descrisă în programul său. Nu este puțin de lucru. Trebuie să înceapă imediat. 

Sursa: RADOR