Circa 20 de lideri europeni s-au reunit luni la Paris pentru un summit dedicat sprijinirii Ucrainei, cu scopul de a găsi modalități prin care țările occidentale să-și continue ajutorul militar pentru Kiev.

Summitul de la Paris a avut loc pe fondul îngrijorărilor tot mai mari că Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pentru Ucraina și Occident.

„Am observat că mai mult sau mai puțin toate țările reprezentate în jurul acestei mese au spus ... că ar trebui să fim pregătiți în câțiva ani ca Rusia să atace [aceste] țări”, le-a spus Macron reporterilor la Paris.

Comentariile sale au venit după ce, de ceva timp, militarii țărilor europene au avertizat tot mai mult că Rusia ar putea încerca să submineze NATO în următorul deceniu.

Progrese privind furnizarea de muniție 

S-au înregistrat progrese în ceea ce privește o inițiativă propusă de Cehia de a cumpăra cantități mari de muniție din țări terțe, chiar dacă Franța e precaută, deoarece acordă prioritate dezvoltării industriei europene.

„Multe țări europene încearcă să-și mărească capacitatea de producție, dar acest proces va dura. Până în anul viitor, 2025, producția în Europa și Ucraina ar putea fi deja suficientă, dar trebuie să depășim această perioadă”, a declarat luni premierul ceh Petr Fiala.

Fiala a spus că aproximativ 15 țări au fost de acord să participe la inițiativa sa. „Vorbim despre sute de mii de piese de muniție pe care ar trebui și am putea să le obținem într-un timp relativ scurt”, le-a spus el reporterilor.

Aprovizionarea cu muniție a devenit o problemă critică pentru Kiev, deoarece trupele sale sunt din ce în ce mai dezavantajate pe câmpul de luptă.

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a avertizat de luni de zile că este nevoie de o acțiune imediată pentru a atenua lipsa muniției, Kievul fiind devansat cu 10 la 1 de Rusia în prima linie.

Înaintea summit-ului, Zelenski a avertizat la Kiev că UE nu și-a respectat promisiunile privind livrările de muniție.

„Este prioritatea priorităților”, a spus Macron, adăugând că un plan de acțiune mai clar ar trebui elaborat în următoarele zece zile.

Angajamentul liderilor occidentali vine în momentul în care promisiunile UE de a produce un milion de muniții până în primăvara anului 2024 nu s-a materializat, doar jumătate din cantitate urmând să fie gata și să fie expediată în Ucraina până în martie.

Angajamentul UE privind munițiile a fost „fără îndoială unul imprudent”, a spus Macron.

Comentariile lui Macron marchează o schimbare bruscă a reticenței inițiale a Franței de a cheltui banii UE în alte industrii decât europene.

De luni de zile, s-a făcut apel la o clauză de „a cumpăra din Europa” pentru toate echipamentele militare – dar pare să se fi renunțat la ea, cel puțin temporar, pentru a răspunde nevoilor cele mai urgente ale Ucrainei.

„Fără consens” cu privire la trupele europene

„Nu există un consens în această etapă (…) pentru a trimite trupe la sol”, le-a spus Macron reporterilor. „Nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce trebuie pentru ca Rusia să nu câștige.”

El nu a precizat care țări ar lua în considerare să facă un astfel de pas, îmbrățișând „ambiguitatea strategică”.

Până acum, niciun stat membru european nu a sugerat că are astfel de planuri de a trimite trupe să lupte în Ucraina și, de asemenea, nu există planuri de a trimite trupe NATO, deoarece acest lucru ar trage probabil alianța în război.

Premierul slovac Robert Fico, care s-a opus ajutorului militar acordat Ucrainei, a declarat înaintea discuțiilor mai mulți membri NATO și UE iau în considerare trimiterea de soldați în Ucraina pe o bază bilaterală.

Premierul olandez Mark Rutte, favorit pentru a deveni următorul secretar general al NATO, a declarat reporterilor că problema trimiterii de trupe nu a fost în centrul discuțiilor de luni.

Mai multe angajamente concrete

Liderii occidentali au aprobat cinci „categorii de acțiune” pentru a continua să acorde ajutor de urgență: apărarea cibernetică; coproducția de arme și muniție în Ucraina; apărarea țărilor care se confruntă cu o amenințare directă a Rusiei, în primul rând a Republicii Moldova; sprijin pentru Ucraina la granița sa cu Belarus prin forțe nemilitare; și operațiuni de deminare.

O nouă coaliție va vedea, de asemenea, lumina zilei pentru a se concentra pe rachete și bombe cu rază medie și lungă de acțiune.

Macron și-a reiterat sprijinul pentru oferta prim-ministrului Estoniei Kaja Kallas pentru o nouă rundă de datorii comune ale UE pentru a sprijini Kievul, denumind agresiunea Rusiei drept „șoc geopolitic care justifică măsuri excepționale”.

Țările UE au aprobat un pachet de ajutor pe patru ani de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina la 1 februarie, iar acorduri bilaterale de securitate au fost semnate cu state membre cheie, inclusiv Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Danemarca și Italia în ultima săptămână.

Între timp, un pachet de ajutor de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Taiwan și Israel este încă blocat în Congresul SUA, iar umbra candidatului republican Donald Trump plutește asupra UE, în timp ce acesta amenința că va retrage Statele Unite din NATO dacă va fi reales din nou în noiembrie.