Joi, în cursul vizitei sale la Beijing, președintele Franței, Emmanuel Macron, a exercitat noi presiuni asupra liderului chinez, Xi Jinping, pentru a-l convinge să facă mai mult ca să ajute la încheirea războiului Rusiei din Ucraina.

Și, o dată în plus, Xi – care, de la începutul războiului, a tot fost contactat de liderii occidentali pe această temă – a dat puține semne din care să reiasă că ar fi interesat să răspundă cererii.

Macron a lansat acest apel în decursul celor trei zile ale vizitei sale în China – cea de-a patra în decursul mandatelor sale prezidențiale. Xi l-a întâmpinat cu covorul roșu și cu o gardă de onoare.

Ambii lideri s-au angajat în convorbiri, nerăbdători să obțină sprijinul reciproc în privința obiectivelor lor geopolitice. Întrucât războiul din Ucraina intră în cel de-al patrulea an de la lansare, iar președintele Trump încearcă să faciliteze tratatvele, liderii europeni doresc să se asigure că orice înțelegere nu va submina suveranitatea Ucrainei. Ei au susținut de mai multă vreme că, date fiind relațiile sale strânse cu Rusia, China ar putea exercita presiuni mai mari asupra Moscovei pentru a o convinge să facă niște concesii.

Cu câteva zile înaintea vizitei sale la Beijing, Macron l-a primit la Paris pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. În cursul întrevederii, Macron a reiterat angajamentul Europei față de Ucraina și a subliniat că numai Kievul va putea hotărî dacă va ceda vreun teritoriu.

În același timp, China încearcă să convingă o serie de țări, inclusiv Franța, să o susțină în aprinsele sale dispute diplomatice cu Japonia. Conflictul se datorează unor afirmații ale noului premier japonez, care a dat de înțeles că Japonia ar putea mobiliza forțe militare în cazul în care China ar ataca Taiwanul.

Dar, prin declarațiile făcute la sfârșitul întrevederii lor, atât Xi, cât și Macron au dat de înțeles că între pozițiile lor rămâne o distanță apreciabilă.

La conferința de presă organizată după întrevedere, referindu-se la războiul Rusiei din Ucraina, Xi a spus că „China va continua să aibă un rol constructiv în vederea soluționării crizei pe care politică, opunându-se cu tărie oricăror acțiuni iresponsabile vizând acuzații reciproce sau insulte”.

Macron a spus că cei doi lideri au discutat „pe larg” despre invazia Rusiei din Ucraina. El și-a exprimat speranța că Xi se va alătura eforturilor de a se ajunge „cel puțin” la opriea atacurilor asupra infrastructurii de primă importanță, respectiv, infrastructura energetică destinată populației civile. El a spus că acest lucru e de cea mai mare urgență, dată fiind apropierea iernii.

„Cred că amândoi ne dăm seama de gravitatea situației”, a mai adăugat el. Dar, ulterior, a mai spus: „Nimic nu e simplu. S-ar putea ca actualele dezechilibre, precum cele legate de crizele geopolitice, să ajungă în cele din urmă să facă în așa fel, încât țările noastre să riște să o ia pe căi diferite”.

Această lipsă de progrese pe tema Ucrainei nu a fost o surpriză, opinează Jean-Pierre Cabestan, cercetător principal asociat la Centrul Asia din Paris. Ca negociator, Macron se află într-o poziție relativ slabă, date fiind fragilitatea economiei și tulburările politice din țara sa, mai spune Cabestan. La Paris, amențările Chinei, vizând majorarea taxelor vamale asupra produselor agricole franceze, au stârnit alarmă.

„El a plecat în China cu o mână destul de slabă și cu o serie de cereri care, în mod clar, sunt menite să amelioreze economia franceză”, a mai subliniat Cabestan.

Semne la fel de puține s-au arătat și în privința sprijinului pe care China l-ar fi așteptat din partea Franței pe tema Taiwanului – democrație care se autoguvernează și care este reclamată de China. Miercuri, miniștrii de externe ai Chinei și Franței, Wang Yi și Jean-Noël Barrot, s-au întâlnit în cadrul unui dineu, la care, potrivit unei declarații oficiale a Ministerului chinez de Externe, Wang a explicat „serioasele prejudicii” create prin poziția Japoniei cu privire la Taiwan. „El și-a exprimat speranța și convingerea că Franța va continua să înțeleagă și să sprijine poziția legitimă a Chinei", se arată în sumarul discuției, (publicat de minister).

Prin contrast, sumarul oficial francez al discuției nu a menționat în mod clar Taiwanul sau Japonia, referindu-se doar la războiul din Ucraina și la „crizele internaționale” în general.

Nici Xi și nici Macron nu au pomenit Taiwanul sau Japonia în declarațiile lor publice de joi.

Tot joi, reprezentanți ai celor două guverne au semnat acorduri vizând domenii precum energia nucleară, agricultura și alimentația, educația și mediul.

Xi a spus că țara sa dorește să importe cât mai multe produse franceze de înaltă calitate și speră ca Franța să asigure un „climat corect” companiilor chineze.

S-ar putea ca Macron să pretindă că a obținut cel puțin o altă victorie. Recent, doi urși panda uriași, pe care China îi împrumutase Franței, s-au întors în China. Dar Xi a spus că cele două țări au convenit să lanseze o nouă etapă în privința cooperării pentru protecția urșilor panda, el dând de înțeles că s-ar putea ca, în curând, alți panda să ajungă în Franța.

Sursa: Rador Radio România