Emmanuel Macron a plecat din vizita în China cu un interviu care are toate ingredientele pentru a irita Washingtonul și a-i face pe unii aliați să fie rezervați, respingând o logică de "bloc contra bloc" și în care a declarat că în cazul în care concurența dintre chinezi și americani se va accelera, europenii riscă să devină  "vasali" ai SUA.

Într-un interviu acordat publicațiilor Les Echos și Politico în timp ce se afla la bordul avionului prezidențial între Beijing și Guangzhou, Macron și-a susținut din nou ideea de "autonomie strategică" în raport cu Statele Unite, deși a dat de înțeles pentru aceasta că problema Taiwanului este nu este o chestiune care să-i privească pe europeni sau, cel puțin, nu este o prioritate.

"Capcana pentru Europa ar fi că, în momentul în care ajunge la o clarificare a poziției sale strategice, când este mai autonomă strategic decât înainte de [pandemia de] COVID, este prinsă într-o tulburare a lumii și în crize care nu sunt ale noastre. Dacă se va produce o accelerare a duopolului, nu vom avea timp sau mijloace pentru a ne finanța autonomia strategică și vom deveni vasali, în timp ce dacă vom dispune de câțiva ani pentru a-l construi, putem fi al treilea pol", a susținut acesta.

"Autonomia strategică înseamnă să recunoaștem că avem opinii convergente cu Statele Unite, dar fie că este vorba despre Ucraina, despre relația cu China sau despre sancțiuni, avem o strategie europeană. Nu vrem să intrăm într-o logică de bloc contra bloc", a declarat acesta. Conceptul de autonomie strategică este privit cu satisfacție de către Beijing, deoarece deschide o posibilă breșă în Atlantic, care ar accelera declinul Occidentului.

În interviu, liderul francez a criticat și politica de sancțiuni americană, întrucât arătând că se pronunță împotriva "extrateritorialității dolarului". China, dar și Rusia și Iranul nu puteau fi mai de acord, dar și unele companii europene care în practică pierd accesul la aceste piețe aflate sub sancțiuni.

Șeful statului francez, care s-a întâlnit de mai multe ori cu Xi Jinping în vizita sa în China și care a condus o delegație formată din oameni de afaceri, a avut un discurs reținut, lăsând-o președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost primită, de asemenea, de liderul chinez să rostească cele mai dure cuvinte, fie despre poziția în războiul din Ucraina, fie cu privire la Taiwan.

"Întrebarea pentru noi, europenii, este: avem un interes în accelerarea chestiunii Taiwanului? Nu. Cel mai rău lucru ar fi să credem că noi, europenii, ar trebui să fim adepți în această problemă. Cel mai rău ar fi să credem că noi, europenii, ar trebui să fim adepți în această problemă și să ne adaptăm la ritmul american și la o reacție exagerată chineză", pentru a declara mai încolo: "Noi, europenii, trebuie să ne trezim. Prioritatea noastră nu este adaptarea la agenda celorlalți în toate regiunile lumii".

Potrivit Politico, care citează o sursă prezentă la întâlnirea trilaterală cu Macron și Von der Leyen, Xi Jinping a fost "vizibil deranjat de faptul că a fost considerat răspunzător pentru conflictul din Ucraina și și-a minimizat recenta vizită la Moscova".

Supărarea s-a transformat în furie atunci când subiectul a fost Statele Unite și Taiwanul, în special vizita președintelui Tsai Ing-wen în SUA, precum și faptul că problemele de politică externă sunt ridicate de europeni. Beijingul consideră Taiwanul o provincie a sa și vizează unificarea, chiar și cu forța.

La câteva ore după ce președintele francez a părăsit gigantul asiatic, armata chineză a anunțat manevre militare de "pregătire pentru luptă" în strâmtoarea Formosa. În a doua zi, armata de la Taipei a detectat 11 nave de război și 70 de avioane din forțele Beijingului în jurul său, China simulând "atacuri comune de precizie" împotriva unor "ținte-cheie de pe Insula Taiwan și din apele înconjurătoare".