Nicolas Maduro a fost reales duminică președinte al Venezuelei, în urma unor alegeri contestate atât în țară, cât și pe plan extern.

Potrivit comisiei electorale naționale, prezența la urne a fost de 46,1%, față de 80% la precedentele alegeri prezidențiale, din 2015, în urma apelului la boicot făcut de principalele forțe de opoziție, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Datele oficiale anunțate de comisie arată că Maduro a obținut 5,8 milioane de voturi, iar cel de-al doilea clasat, Henri Falcon, 1,8 milioane.

Atât Falcon, cât și un alt candidat, pastorul Javier Bertucci, au afirmat că nu recunosc rezultatele, deoarece au avut loc numeroase nereguli. Printre altele, în apropierea unor secții de votare au fost amplasate circa 13.000 de standuri pro-guvernamentale. Cu scopul de a crește participarea la vot - și implicit legitimitatea alegerii lui Maduro - multe secții și-au prelungit programul după ora oficială de închidere. 

Nici Statele Unite nu vor recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale, a declarat John Sullivan, adjunct al secretarului de stat american.

Nicolas Maduro a ajuns președinte în 2013, fără a fi ales, după moartea predecesorului său, Hugo Chavez, și se proclamă continuator al doctrinei socialist-populiste cunoscute sub numele de "chavism". A fost ales printr-un scrutin extraordinar în 2015, iar în urma scrutinului de duminică, va dispune de un nou mandat prezidențial, de data aceasta de 6 ani, începând din ianuarie 2019.

Venezuela se confruntă de mai mulți ani cu o criză economică profundă.