Ministerul Afacerilor Externe consideră că este complet irelevantă invocarea componentei scutului antirachetă de la Deveselu în actualul context legat de INF, întrucât sistemul antirachetă de la Deveselu nu face obiectul Tratatului INF.

În plus, poziția MAE cu privire la sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO BMD), din care facilitatea de la Deveselu este parte integrantă, nu s-a modificat, se arată într-un comunicat de presă. 

"Ministerul Afacerilor Externe a precizat în nenumărate rânduri că întreg conceptul scutului antirachetă al NATO are un caracter pur defensiv și reprezintă o acțiune proporțională cu amenințările actuale, care respectă toate angajamentele internaționale, mai spune MAE.

 

De asemenea, Ministerul informează că Federația Rusă a primit toate asigurările și explicațiile necesare atât din partea României, cât și din partea NATO în acest sens.

Reacția MAE vine după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri, în contextul deciziei Administraţiei Donald Trump de retragere a SUA din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), că țările care găzduiesc scuturi antirachetă riscă să fie ținte ale Rusiei.

"Dacă Statele Unite se retrag din Tratatul INF, ce vor face cu noile rachete? Dacă vor fi aduse în Europa şi vor fi montate acolo, noi vom fi nevoiţi să avem o reacţie simetrică. Deci, dacă vor face asta, trebuie să înţeleagă că teritoriile naţiunilor respective riscă să fie ţinte ale unui atac de ripostă. Nu sunt sigur că trebuie să ajungem la o astfel de escaladare a situaţiei în Europa. Eu nu văd niciun motiv pentru acest lucru şi, repet, nu este alegerea noastră, nu este ceva ce vrem noi", a declarat Vladimir Putin miercuri seară, potrivit agenţiilor de presă Sputnik şi Associated Press, citate de HotNews.ro.