În plus, poziția MAE cu privire la sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO BMD), din care facilitatea de la Deveselu este parte integrantă, nu s-a modificat, se arată într-un comunicat de presă. 

"Ministerul Afacerilor Externe a precizat în nenumărate rânduri că întreg conceptul scutului antirachetă al NATO are un caracter pur defensiv și reprezintă o acțiune proporțională cu amenințările actuale, care respectă toate angajamentele internaționale, mai spune MAE.

De asemenea, Ministerul informează că Federația Rusă a primit toate asigurările și explicațiile necesare atât din partea României, cât și din partea NATO în acest sens.

Reacția MAE vine după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri, în contextul deciziei Administrației Donald Trump de retragere a SUA din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), că țările care găzduiesc scuturi antirachetă riscă să fie ținte ale Rusiei.

"Dacă Statele Unite se retrag din Tratatul INF, ce vor face cu noile rachete? Dacă vor fi aduse în Europa și vor fi montate acolo, noi vom fi nevoiți să avem o reacție simetrică. Deci, dacă vor face asta, trebuie să înțeleagă că teritoriile națiunilor respective riscă să fie ținte ale unui atac de ripostă. Nu sunt sigur că trebuie să ajungem la o astfel de escaladare a situației în Europa. Eu nu văd niciun motiv pentru acest lucru și, repet, nu este alegerea noastră, nu este ceva ce vrem noi", a declarat Vladimir Putin miercuri seară, potrivit agențiilor de presă Sputnik și Associated Press, citate de HotNews.ro.