În timp ce Israelul asediază Fâșia Gaza ca răspuns la atacul sângeros lansat de Hamas, care controlează enclava din 2007, ce greutate mai are Mahmoud Abbas, președintele Autorității Palestiniene? Inaudibil de la începutul conflictului, singurul lider palestinian recunoscut de comunitatea internațională, pe care Emmanuel Macron l-a vizitat la Ramallah, este considerat deconectat de poporul său, trei sferturi din acesta dorind deja demisia lui înainte de 7 octombrie, potrivit Centrului Palestinian pentru Cercetare în politici și sondaje (PSR), notează Lou Romeo.

Mai multe demonstrații au izbucnit în Cisiordania pentru a cere plecarea lui, cu strigăte de "Abbas, pleacă", iar un comunicat de presă care condamna atacurile Hamas împotriva civililor israelieni a trebuit să fie retras, sub presiunea opiniei publice palestiniene.

"De la atacul Hamas, unii (din Cisiordania) l-au criticat pe Mahmud Abbas pentru că nu a reacționat la amploarea a ceea ce se întâmplă în Fâșia Gaza", subliniază istoricul și antropologul politic Stéphanie Latte Abdallah, director de cercetare la CNRS, de pe lângă Centrul de Studii în Științe Sociale ale Religiei (Cesor) de la EHESS.

Faptul că a renunțat în cele din urmă la întâlnirea cu Joe Biden din Amman, în urma exploziei din spitalul al-Ahli din Gaza din 17 octombrie, nu a fost suficient pentru a calma opinia publică. Palestinienii consideră că Autoritatea "nu îi protejează".

Mai mult, continuă specialistul, lipsa de progres în problema palestiniană l-a făcut inaudibil pe Mahmud Abbas.

"Abbas are și a avut deja o credibilitate foarte scăzută", analizează Stéphanie Latte Abdallah. El este criticat pentru că nu a realizat mare lucru pe plan politic, pentru că a adoptat metode de acțiune care nu dau roade și pentru că continuă să coopereze cu autoritățile israeliene fără a obține beneficii politice din aceasta".

În ciuda aparentului său impas, Mahmud Abbas, aflat la putere de optsprezece ani, continuă să se agațe de o soluționare negociată a conflictului israelo-palestinian, în conformitate cu Acordurile de la Oslo, el fiind unul dintre marii arhitecți ai acestora.

Dar această poziție îl îndepărtează de oamenii săi, majoritatea născuți după semnarea lor în 1993. Astfel, 39,2% din populația din Cisiordania are sub 15 ani, pentru o vârstă medie de 20 de ani.

"Un decalaj generațional incontestabil s-a lărgit", explică Didier Billion. Mahmud Abbas are 88 de ani, membrii Autorității Palestiniene au peste 80 de ani și au dificultăți reale în a înțelege dinamica și problemele societății din Cisiordania".

Acești tineri critică Autoritatea Palestiniană pentru neputința sa: expulzată din Fâșia Gaza de către Hamas în 2007, controlează doar parțial Cisiordania, unde numărul coloniștilor aproape s-a triplat în treizeci de ani.

"Când au fost semnate Acordurile de la Oslo, în Cisiordania erau 280.000 de coloniști, față de aproximativ 740.000 în prezent", continuă Didier Billion.

Autoritatea Palestiniană a lăsat să se întâmple asta... Nu spun că situația sa este ușoară, dar așa este, iar populația palestiniană o învinovățește pentru această situație. Este discreditată în ochii unei mari părți a populației, care consideră că a devenit un fel de înlocuitoare pentru armata israeliană și nu o acceptă.

Colaborarea în materie de securitate dintre armata israeliană și Autoritatea Palestiniană, considerată de unii drept unul dintre rarele succese ale Acordurilor de la Oslo, în măsura în care ar fi făcut posibilă contracararea a câteva sute de atacuri, este așadar foarte nepopulară.

"Poliția palestiniană tinde să intervină în timpul protestelor la punctele de control care închid în prezent orașe și sate din Cisiordania și să aresteze manifestanții, fără a avea mijloacele de a proteja populația palestiniană atunci când izbucnesc ciocniri cu coloniștii. Prin urmare, palestinienii îl critică pentru slăbiciunea sa", subliniază Stéphanie Latte Abdallah.

O nemulțumire care se adaugă la faptul că Fatah, partidul lui Mahmud Abbas, și-a pierdut legitimitatea populară de la anularea alegerilor naționale din 2021. Nu au mai avut loc alegeri în Teritoriile Palestiniene din 2006 .

"Mahmud Abbas este criticat pentru deficitul democratic din Cisiordania", subliniază Stéphanie Latte Abdallah. Motivul oficial pentru anularea alegerilor a fost că secțiile de votare nu au putut fi înființate în Ierusalim, din cauza refuzului israelian, dar Abbas a văzut în principal o victorie pentru opoziție, nu neapărat Hamas, două liste de opoziție apărând și în cadrul propriului partid, Fatah. Există și acuzații de corupție".

Astfel, dacă Abbas rămâne președinte de drept al Autorității Palestiniene și, prin urmare, un actor central, el pare "imponderabil", explică Didier Billion.

"Nu mai are nici un control asupra societății sale... S-ar putea să regretăm, dar așa stau lucrurile. Problema succesiunii sale este atât foarte clară, cât și foarte complicată, pentru că cei care ar putea fi interlocutori demni, care au și încrederea unei mari părți a palestinienilor, sunt cu toții în închisoare".

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA