Ministrul ceh de Interne a declarat oficial că țara sa s-a împotrivit alături de România, Slovacia și Ungaria.

Polonia, care inițial nu a fost de acord cu relocarea propusă de Comisia Europeană, a votat "pentru", notează BBC online. 

A existat și o abținere, din partea Finlandei. 

Corespondentul BBC la Bruxelles apreciază că votul pe baza majorității calificate este "foarte neobișnuit” în astfel de chestiuni, care implică suveranitatea națională, în general preferându-se deciziile prin consens.

După reuniune, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, a mulțumit Poloniei că a votat în favoarea planului de relocare.

"Ceea ce am decis astăzi este doar o componentă importantă (în soluționarea crizei refugiaților), dar nu mai mult. Nu e vorba numai de distribuirea 120.000 de refugiași, ci avem nevoie de soluții fundamentale”, a spus oficialul german.

El a precizat că trebuie stopat afluxul de refugiați către Europa și că este nevoie de un angajament privind returnarea persoanelor care nu se califică pentru a solicita azil, dar și de o cooperare strânsă cu Turcia.

La rândul său, ministru francez de Interne, Bernard Cazeneuve, a declarat că toate statele trebuie să contribuie la efortul comun.

Comisia Europeană a salutat decizia de la JAI, precizând, într-un comunicat, că "acum Uniunea Europeană poate reloca în următorii doi ani un total de 160.000 de persoane care, în mod evident, au nevoie de protecție internațională".

"Comisia și agențiile europene se vor coordona cu statele membre pentru a implementa acest mecanism” de relocare, se mai arată în comunicat.  

Statele membre au acceptat relocarea celor 120.000 de refugiați pe baze voluntare, astfel că în concluziile JAI nu va apărea expresia "cote obligatorii”, a declarat, după Consiliu, Jean Asselborn, ministrul luxemburghez de Externe.

El a mai spus că s-a decis ca și Ungaria să primească un număr de refugiați, această țară fiind inițial scutită, alături de Italia și Grecia, ca urmare a faptului că se află într-o situație specială, fiind una dintre principalele puncte de intrare a refugiaților în spațiul comunitar. Prin urmare, au intervenit ușoare modificări în numărul de refugiați pe care-l va prelua fiecare stat membru.

Asselborn: În România există percepția că ce se decide la Bruxelles e un dictat

Șeful diplomației luxemburgheze a declarat, în conferința de presă, că au fost probleme cu statele care au votat împotriva relocării: România, Slovacia, Cehia și Ungaria.

"Nu critic cele trei țări din Grupul de la Vișegrad (Ungaria, Cehia, Slovacia) și România care au avut astăzi probleme. Nu e treaba mea să le judec. Am înțeles că într-o oarecare măsură există percepția în aceste state că ce se decide la Bruxelles este un fel de dictat", a spus Asselborn.

El le-a mai spus acestor țări că la Bruxelles fiecare stat membru are dreptul să participe la luarea deciziilor.

Diplomatul, a cărui țară asigură Președinția UE, a afirmat că în țările din Europa de Est oamenii cred că străinii din alte culturi sau religii afectează structura societății.

Jean Asselborn a mai afirmat că acestor țări ar trebui să li se explice mai bine acquis-ul comunitar.

Împăratul e gol

Premierul slovac, Robert Fico, a declarat că țara sa nu va fi implementa sistemul cotelor, cât timp el va conduce guvernul.

"Foarte curând vom realiza că împăratul e gol. Astăzi bunul simț a fost înfrânt”, a scris pe Twitter ministrul ceh de Interne, Milan Chovaneci.

Pe de altă parte, CE a anunțat că miniștrii de externe vor discuta despre reformarea Regulamentului de la Dublin, care prevede înregistrarea refugiaților în țara care este punctul de intrare în UE. 

Decizii care urmează a fi clarificate 

Jurnaliștii prezenți la conferința de presă au insistat asupra aparentului paradox: cotele de relocare sunt voluntare, însă decizia finală este obligatorie inclusiv pentru statele care nu sunt de acord cu aceste cote.

Oficialii au explicat: varianta in care a fost votat textul propunerii se refera la cote voluntare, iar decizia finală este obligatorie fiind adoptată cu majoritate de voturi. 

O mică derogare? Posibilitatea ca un stat membru să refuze până la maximum 30% din cota alocată pe o perioadă de maximum 12 luni a fost și ea menționată la conferința de presă. Însă numai cu o justificare temeinică. O posibilă „portiță” pentru statele care au dificultăți în a primi refugiați. Ideea urmează să fie clarificată, odată cu publicarea textului final.