După șapte luni de război în Ucraina, apărarea fățișă a Rusiei este din ce în ce mai puțin prezentă în comunitatea internațională. Marile puteri precum China și Turcia, apropiate de Kremlin, dar care se poziționaseră inițial într-o zonă oarecum ambiguă, afirmă în momentul de față, nu numai că războiul trebuie să se încheie acum, dar și că teritoriile ocupate trebuie să fie returnate cât mai curând posibil.

După înfrângerea militară de pe frontul de la Harkiv și necesitatea efectuării unei mobilizări parțiale (care de facto ar putea deveni o mobilizare aproape totală a populației ruse), cursul războiului pare să se fi schimbat, iar credibilitatea președintelui rus are de suferit având în vedere că situația din prezent contrazice mesajul inițial de "operațiune specială" care era vândut de Moscova în februarie 2022. 

Tentativele diplomatice au eșuat, și în acest moment Ucraina a luat o poziție puternică în război. Turcia, care a luat frâiele dialogului dintre cele două țări și s-a autoproclamat cel mai potrivit negociator (pentru că face parte din NATO, dar întreține bune relații cu Rusia), a fost prima care a ridicat vocea: "Teritoriile invadate trebuie returnate Ucrainei, inclusiv Crimeea".

Cu toate că la începutul acestei săptămâni, numărarea voturilor la referendumurile pentru anexarea celor patru provincii ucrainene ocupate de Rusia s-a încheiat cu o victorie clară a pro-rușilor, consultările au fost considerate de Ankara drept "ilegitime" și ea asigură că "vor complica eforturile de revitalizare a procesului diplomatic și vor adânci instabilitatea".

Ministrul chinez de Externe a recunoscut, vinerea trecută, în fața omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, "respectul Chinei pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea sa teritorială", potrivit acestuia din urmă și conform șefului diplomației ucrainene, Wang Yi și a afirmat "respingerea utilizării forței ca mijloc de soluționare a diferendelor" dintre țări.

În același sens, poziția Indiei a fost "clară și consecventă în ceea ce privește respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor", a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe indian, Arindam Bagchi, întrebat despre apelurile la consultare susținute de Moscova.

Cu câteva zile înainte, într-o întâlnire în marja summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai, premierul indian Narendra Modi i-a transmis lui Putin îngrijorarea cu privire la problemele cu care se confruntă lumea ca urmare a conflictului din Ucraina. "Nu este timpul pentru războaie", a declarat el.

În ciuda acestei schimbări de atitudine față de conflict și a opiniilor cu privire la ceea ce se întâmplă în Ucraina, adevărul este că Rusia continuă să aibă sprijinul acestor țări. Sub mantra de a dori o soluție pașnică fără a lua o poziție cu privire la cine este responsabil, diplomații chinezi și indieni caută o modalitate de a nu-și modifica relațiile economice și așteaptă următoarea mișcare a Moscovei, care ar putea avea loc odată ce Parlamentul rus va ratifica anexarea teritoriile ucrainene.

Între timp, alți aliați au rămas aproape de Putin încă de la început. Președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, a respins în această sâmbătă "provocările militare" și sancțiunile economice impuse Rusiei de Occident, printr-o scrisoare citită de ministrul său de Externe, Carlos Faría, în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite.

"Respingem toate ingerințele împotriva Rusiei, precum și campania de ură declanșată în detrimentul poporului slav, considerând că aceste acțiuni, departe de a contribui la pace, alimentează focul războiului", se spune în text.

De asemenea, ministrul cubanez de Externe Bruno Rodríguez și Serghei Lavrov s-au întâlnit la sediul ONU din New York, unde au convenit să sporească legăturile economice și de cooperare. "Ratificăm starea excelentă a legăturilor politice și dorința de a continua aprofundarea legăturilor economice, comerciale, financiare și de cooperare. Am semnat un plan de consultări politice cu și/sau ambele ministere de Externe", a spus Rodríguez pe Twitter.

Cu câteva zile mai devreme, Cuba fusese una dintre cele șapte țări (luând în considerare și Rusia) care s-au opus ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să țină un discurs la Adunarea ONU. Celelalte state care au refuzat această intervenție au fost Belarus, Siria, Coreea de Nord, Eritreea și Nicaragua care, cu excepția ultimei care s-au abținut, sunt aceleași țări care au votat împotriva rezoluției care a cerut în luna martie a acestui an încetarea imediată a ostilităților din partea Rusiei.

Sursa: RADOR