ȘTIRI DIN TURCIAMILLIYET: Pregătiri pentru turneul de convingere a Turciei
După solicitarea Finlandei și Suediei de a adera la NATO, începe turneul de convingere a Turciei pentru soluționarea divergențelor.
În fața atitudinii hotărâte a Turciei, Finlanda și Suedia, care au solicitat oficial aderarea la NATO, se pregătesc pentru o serie de întâlniri cu scopul de a depăși obiecțiile Ankarei, scrie publicația turcă Milliyet.
În cadrul reuniunii informale a Alianței Nord-Atlantice, care are loc în fiecare miercuri, și unde se reunesc reprezentanții permanenți ai celor 30 de țări membre, a fost analizată solicitarea de aderare a celor două țări.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut ca cererile de aderare ale Finlandei și Suediei să fie soluționate cât mai repede, însă Ankara a susținut că înainte ca cererile să-și urmeze cursul firesc trebuie să fie evaluate la nivel național.
Finlanda a transmis semnalul că va manifesta voința necesară pentru a elimina posibilele îngrijorări legate de ea ale tuturor țărilor membre NATO, inclusiv ale Turciei, însă Suedia nu a făcut efectiv nici un pas, în afara declarațiilor la nivel diplomatic în privința eliminării problemelor bilaterale cu Turcia.
Întâlnirea cu Biden
Surse din cadrul NATO au oferit informații Milliyet și au atras atenția asupra întâlnirilor din SUA, dintre președintele Finlandei, Sauli Niinisto, și prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, cu președintele, Joe Biden. De altfel, se vorbește și despre posibilitatea ca Biden să-și asume rolul de mediator în ceea ce privește îndeplinirea așteptărilor Turciei. De asemenea, trebuie avute în vedere și concluziile întâlnirilor de la Washington ale ministrului de externe, Mevlüt Çavușoğlu.
Pentru ca cererile Suediei și Finlandei să fie analizate în Consiliul Nord Atlantic, pașii pe care-i va face administrația de la Stockholm pentru eliminarea îngrijorărilor Turciei vor fi determinanți. De altfel, Turcia solicită ca aliații NATO și posibilii candidați la aderare să asculte îngrijorările de securitate ale ei și să răspundă instituțional și concret. În situația în care Casa Albă va fi inclusă în acest proces, în problema luptei împotriva terorismului, dar în primul rând în cea a modernizării avioanelor F-16, care se discută între SUA și Turcia, Suedia și Finlanda ar putea pregăti un pachet de măsuri pentru eliminarea pentru totdeauna a îngrijorărilor Ankarei.
Pe de altă parte, Turcia are o serie de opțiuni în privința aderării celor două țări la NATO. De exemplu, Ankara are posibilitatea să evalueze cererea Finlandei și să lase Suedia să aștepte. O altă posibilitate ar fi să evalueze un singur dosar cu cererile Finlandei și Suediei, și dacă Suedia nu răspunde așteptărilor Ankarei, să lase întregul proces în așteptare.
Aderarea nu este garantată
Lansarea procesului de evaluare a cererilor de aderare ale Finlandei si Suediei nu garantează că cele două țări candidate vor și deveni membre cu drepturi depline. Pentru că trebuie concepute acordurile de aderare, urmează apoi semnarea acordurilor de către toți liderii la summit-ul de la Madrid și în cele din urmă ratificate de parlamentele naționale ate țărilor membre NATO. Acum este important turneul de convingere pe care Finlanda și Suedia îl vor face în triunghiul Washington-Bruxelles-Ankara.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, nu privește cu ochi buni procesul de separare acestor două țări. Iar Washington nu este de acord cu o soluție care ar lăsa pe dinafară Suedia. Pentru că între SUA și Suedia există o cooperare strânsă în ceea ce privește apărarea, intelligence-ul și domeniul militar.
De fapt, SUA ar putea găsi o soluție pentru problema Suediei și Finlandei. E suficient ca Suedia să abordeze problemele pe care le are cu Turcia nu cu o privire superioară, ci conform statutului de țară candidată și în mod constructiv.
Biden: SUA vă susțin
Săptămâna trecută, la Casa Albă, președintele SUA, Joe Biden, s-a întâlnit cu prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, și președintele Finlandei, Sauli Niinistö. Biden și-a exprimat sprijinul puternic pentru aderarea celor două țări la NATO și a spus că aderarea lor va consolida Alianța și că au informat Congresul despre acest proces oficial. De asemenea, Biden a menționat că aderarea de noi state la NATO "nu reprezintă o amenințare la adresa niciunei țări" și că "nimeni nu trebuie să gândească altceva".
Președintele Finlandei Sauli Niinistö a declarat că sunt deschiși pentru a elimina toate temerile Turciei și a adăugat: "Vom avea în vedere securitatea Turciei. Suntem deschiși pentru întâlniri cu reprezentanții Turciei. Nu sprijinim terorismul". Iar premierul Suediei, Magdalena Andersson, a subliniat că după 200 de ani de neutralitate țara sa a ales o nouă cale și a adăugat: "Atacul Rusiei împotriva Ucrainei a fost momentul în care totul s-a schimbat pentru noi".
Sursa: RADOR
NATO: "Dacă va exista o agresiune înainte de a deveni membre, nu vom putea apăra Suedia și Finlanda"
Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a precizat că Finlanda și Suedia, care au solicitat aderarea la Alianța Nord-Atlantică, nu pot beneficia de garanții de securitate, precum articolul 5, în timpul acestui proces, notează YENI ȘAFAK (Turcia).
După agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, îngrijoarate pentru securitatea lor, Finlanda și Suedia au solicitat în mod oficial aderarea la NATO. Cerererile de aderare ale Suediei și Finlandei au fost discutate în cadrul reuniunii Șefilor de Stat Major ai țărilor membre NATO, care s-a desfășurat la Comandamentul NATO de la Bruxelles, unde Turcia a fost reprezentată de către adjunctul Șefului de Stat Major, generalul Yașar Güler.
După reuniune, președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, și Comandantul Suprem al Forțelor Aliate ale NATO în Europa, generalul Tod Wolters, au susținut declarații de presă.
Bauer: "Aderarea la NATO necesită un proces"
Întrebat dacă Suedia și Finlanda, care au solicitat aderarea la NATO vor beneficia de garanții de securitate, Bauer a răspuns că aderarea necesită un proces, iar pentru ca cele două țări să devină membre este nevoie de aprobarea tuturor celor 30 de țări aliate.
"Garanțiile care pot fi oferite până la aderare nu sunt identice cu cele din articol 5"
În privința garanțiilor de securitate, Bauer a precizat: "În această perioadă, este important ca cele două țări să beneficieze de garanții de securitate. Aceste garanții nu sunt identice cu cele din articol 5, pentru că niciuna dintre țări nu este încă membră cu drepturi depline. Așa cum știm cu toții, există țări care au înțelegeri cu Finlanda și Suedia pentru a le oferi garanții de securitate".
"Ucraina va primi atâta sprijin cât va avea nevoie"
Bauer a declarat că au discutat și despre situația din Ucraina, care se confruntă cu atacurile Rusiei, și că Șeful Statului Major al Ucrainei, Valeriy Zalujniy, a oferit informații comandanților țărilor aliate despre situația actuală.
"Apreciem dorința poporului ucrainean de a lupta pentru libertate. Ucraina nu va accepta niciodată ocupația rusă. Iar NATO va continua să ofere atâta sprijin Ucrainei cât va avea nevoie." De asemenea, Bauer a afirmat că Șefii de Stat Major ai țărilor membre NATO au mai abordat și alte subiecte în afara Ucrainei și că, în cadrul reuniunii, partenerii Alianței Nord-Atlantice din regiunea Asia-Pacific au discutat cu reprezentanții militari din Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud și Japonia, ocazia cu care au fost abordate toate problemele se securitate globală.
Wolters: "NATO și-a dublat prezența în Europa de Est"
La rândul său, generalul Tod Wolters, a menționat că are sub comanda sa 42.000 de militari cu înaltă pregătire, 120 de avioane și 20 de nave de război pregătite pentru a răspunde oricărei situații. Wolters a precizat că din cauza tensiunilor cu Rusia, numărul trupelor terestre a crescut de 10 ori, iar numărul componentelor aeriene cu 50%, că SUA au oferit Ucrainei un ajutor militar în valoare de 4 miliarde de dolari și au instruit armata ucraineană.
Întrebat despre prima convorbire telefonică de la începerea războiului dintre Rusia și Ucraina, dintre Șeful Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, și Șeful Statului Major al Rusiei, generalul Valeri Gherasimov, generalul Wolters s-a limitat să declare că doresc evidențierea eforturilor diplomatice.
Sursa: RADOR
Comentarii