Șefii finanțelor din țările cu economiile cele mai avansate au reușit să se pună de acord sâmbătă asupra unor modalități prin care conturile înghețate ale Băncii centrale ruse să poată fi folosite pentru a ajuta Ucraina, ei avertizând totodată China să nu le mai inunde piețele cu mărfuri ieftine. Toți sunt hotărâți să-și folosească forța economică pentru a contracara cele două crize, relatează The New York Times.

Acordul pe tema unor sancțiuni mai ambițioase și a unui protecționism similar s-a conturat la Stresa, în Italia, unde miniștrii de finanțe din țările G7 s-au întrunit în cadrul unei reuniuni de trei zile. Propunerile în discuție ar putea adânci diferendele dintre alianța celor mai bogate state occidentale și Rusia, China și aliați ai acestora, agravând fisurile manifestate la nivel mondial care i-au îngrijorat pe economiști.

În ultimii ani, munca de convingere a G7 dusă cu puternicii săi adversari a avut un succes limitat, dar țările bogate încearcă din nou să le testeze limitele forței lor economice comune.

Într-un comunicat dat publicității sâmbătă, strategii din domeniu au declarat că vor rămâne uniți în privința ambelor fronturi, având în vedere că actualele crize geopolitice și tensiunile comerciale s-au dovedit drept cel mai mare pericol la adresa economiei mondiale.

„Înregistrăm progrese în discuțiile noastre pe tema căilor menite să evidențieze extraordinarele profituri rezultate din înghețarea activelor rusești în beneficiul Ucrainei”, se arată în declarație.

În privința Chinei, miniștrii de finanțe s-au declarat îngrijorați de „folosirea pe scară largă a unor politici și practici care nu țin de piață și care ne subminează forța de muncă, industriile și forța economică”. Ei au convenit să urmărească efectele negative ale capacității "supraponderale" a Chinei și „să aibă în vedere niște căi care să asigure un teren de acțiune potrivit”.

Îngrijorările tot mai mari, legate de modalitățile prin care ar putea fi abordate Rusia și China, au dominat cele trei zile de discuții de pe malurile Lacului Maggiore. SUA au pledat pentru o abordare mai dură a problemelor legate de activele Rusiei și de exporturile Chinei, în timp ce țările europene s-au arătat mai precaute, încercând să  depășească disensiunile lor interne.

Mai marii economiei și-au petrecut o bună parte din timp căutând să stabilească detaliile pe tema deblocării celor 300 de miliarde dolari, respectiv, valoarea totală a conturilor înghețate aparținând Băncii centrale ruse, astfel încât Ucrainei să i se ofere un ajutor cât mai prelungit începând de anul viitor.

„Punctul principal este acela de a se asigura un flux corect și îndelungat al finanțării guvernului ucrainean”, a declarat ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire, în culisele discuțiilor de vineri. „Au nevoie de sprijinul nostru și se pot baza pe sprijinul comun al tuturor țărilor membre din G7”.

Până sâmbătă, discuții tot mai înfierbântate s-au purtat în jurul propunerii SUA de a se folosi profiturile activelor respective în vederea deschiderii unui credit acordat Ucrainei, care s-ar putea ridica la 50 de miliarde dolari și ar fi sprijinite de câteva dintre țările din G7.

„Este, într-adevăr, principala opțiune aflată acum în discuție”, a declarat sâmbătă secretarul american al Trezoreriei, Janet L. Yellen, în urma reuniunii. „S-ar părea că există un sprijin larg, toată lumea fiind de acord că este un mod eficient de a continua pe această cale”.

În această săptămână, atât China, cât și Rusia au dat de înțeles că se pregătesc să reacționeze în fața acțiunilor celor din G7.

Marți, Camera de Comerț a Chinei în UE a anunțat că, în urma noilor tarife ale SUA și în perspectiva unor noi taxe în Europa, Beijingul  are în vedere o majorare a taxelor de import la automobile.

„Asemenea posibile acțiuni vor avea o serie de implicații pentru producătorii de automobile din Europa și SUA”, a precizat Camera chineză.

În același timp, și Rusia se mobilizează în vederea unei riposte la planurile occidentale de a-i folosi activele ca să ajute la susținerea Ucrainei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei a calificat ideea de a folosi profiturile acestor active drept o tentativă de legiferare a furturilor la nivel de stat, ea susținând totodată că Uniunea Europeană va resimți întreaga forță a ripostei ruse.

Joi, președintele Vladimir Putin a semnat un decret, dând de înțeles că Moscova își va acoperi toate pierderile suferite ca urmare a înghețării conturilor sale însușindu-și proprietăți ale SUA. Deși Rusia are un acces restrâns la activele americane de stat, ea ar putea viza proprietățile din Rusia ale unor investitori privați sau fondurilor depuse în conturi bancare rusești.

Sâmbătă, Yellen a respins amenințările Rusiei, ea subliniind că a fost deja avertizată că proprietăți ale SUA ar putea fi blocate.

„Asta nu ne va face să renunțăm la a merge înainte și a acționa în sprijinul Ucrainei”, a spus ea. Totuși, o serie de oficiali din Europa, acolo unde se află majoritatea activelor Rusiei, se gândesc la eventualele repercusiuni. Pascal Donohoe, președintele Eurogupului – un club al miniștrilor de finanțe europeni – spunea că perspectiva ripostei rușilor a fost un frecvent subiect de discuție.

„Desigur, vor exista întotdeauna niște posibilități ca Rusia să adopte mai multe măsuri pe viitor”, spunea Donohue, el precizând că este convins că aliații occidentali dispun de autoritatea de a lua măsurile pe care ei le consideră necesare. „Orice acțiune în vederea oricărei sancțiuni sau orice alte măsuri economice vor respecta legislația internațională”.

Nu se știe dacă politicile aflate în atenția miniștrilor de finanțe vor și reuși să descurajeze Rusia și China, convingându-le să-și schimbe direcția. În pofida unor diferende de ordin intern, miniștrii au părut să fie de acord cu faptul că cea mai mare speranță a lor este un front unit.

„Reafirmarea puternicei unități din cadrul G7 este întărită prin provocările agresiunii brutale a Rusiei în Ucraina, precum și poziției tot mai dictatoriale a Chinei și a crescândelor sale probleme economice”, afirmă Mark Sobel, fost oficial al Departamentului Trezoreriei, care acum este președintele Forumului Oficial al Instituțiilor Monetare și Financiare.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA