Astfel, Baerbock a transmis că Republica Moldova "nu este singură" și a anunțat un grant suplimentar de până la 77 de milioane de euro, conform Agerpres.

Potrivit Annalenei Baerbock, situația Republicii Moldova, anterioară conflictului militar, era critică.

"Moldova era într-o situație critică. Atunci când v-am vizitat țara, vorbeam despre ce ar însemna dacă nu v-ar mai fi furnizată energie, ce ar însemna dacă Rusia nu ar folosi tancuri, ci război hibrid, pentru a vă distruge țara", a spus aceasta.

De asemenea, înainte de începerea dezbaterilor, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o intervenție online în care a spus: "Este important să știm că nu suntem singuri, că putem să contăm pe dumneavoastră. Moldova este o țară mică, iar magnitudinea evenimentelor îi depășește capacitățile de a face față", a subliniat Maia Sandu.

Aurescu a explicat că lumea s-a schimbat dramatic de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

"Nu știm cât timp Ucraina și poporul ucrainean vor mai avea de suferit în lupta lor de apărare a independenței și dreptului lor suveran și legitim de a-și alege liber viitorul. Cu fiecare nouă zi, vedem efectele cumplite ale războiului, îndeosebi asupra populației civile. Condamn cu fermitate atacul brutal comis ieri la Vinița – un act inacceptabil, revoltător și o încălcare flagrantă a dreptului umanitar internațional", a spus ministrul român.

El a mai adăugat că vedem în fiecare zi că războiul trimite unde de șoc mult mai departe de granițele Ucrainei, iar acestea sunt deosebit de severe pentru Republica Moldova – un stat vulnerabil și expus, situat în imediata apropiere a epicentrului războiului.

"Chiar și înainte de război, Republica Moldova se confrunta deja cu o serioasă criză energetică. Odată cu declanșarea războiului, s-a adăugat un nou și complex mix de ample provocări, printre care creșterea dramatică a prețurilor la energie, inflația ridicată, perturbarea lanțurilor de aprovizionare, pierderea de oportunități comerciale și urgența umanitară declanșată de afluxul masiv de refugiați. Pe acest fundal, de la reuniunea noastră de la Berlin, Republica Moldova a făcut pași uriași în ceea ce privește agenda sa europeană", a completat Bogdan Aurescu.

Tot el a reamintit că la Consiliul European din 23-24 iunie a fost acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată pentru aderarea la UE, însă a punctat că "munca cea mai dificilă abia acum începe".

"Procesul integrării europene este bazat pe meritele proprii, pe rezultate consistente în materie de reforme, ceea ce necesită voință politică puternică și eforturi instituționale la toate nivelurile. Actualul Guvern de la Chișinău este nu doar conștient de toate acestea, dar și capabil și angajat să avanseze în această direcție.Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova îi va reveni un rol substanțial pentru atingerea acestor obiective, inclusiv în materie de implementare a unor reforme esențiale", a comentat diplomatul.

Aurescu a declarat și că Republica Moldova se apropie rapid de plafoanele sustenabile de îndatorare și a încurajat UE să analizeze orice posibilitate de acordare de asistență financiară suplimentară – ideal granturi directe – pentru a sprijini Chișinăul în depășirea actualelor dificultăți.

"Pe de altă parte, trebuie să urmărim conectarea cât mai bună a Platformei cu prioritățile de reformă pe termen lung ale Republicii Moldova, inclusiv a activității Grupurilor de lucru. Eforturile noastre colective vor da roade în măsura în care vom reuși să susținem Republica Moldova în realizarea viziunii sale pentru un viitor european. Obiectivele imediate în materie de reforme sunt conturate clar în Opinia formulată de Comisia Europeană la 17 iunie, care a pus bazele pentru recunoașterea statutului de stat candidat pentru Republica Moldova. Încurajez pe fiecare dintre dumneavoastră, precum și pe membrii Grupurilor de lucru, să contribuim la sinergia deplină a eforturilor noastre de asistență cu agenda europeană a Chișinăului", a conchis el.