Din cauza întârzierilor în lanțurile de aprovizionare, combinate cu scumpirea energiei și inflația, locomotiva germană riscă să intre în recesiune, iar Berlinul, în ajunul reuniunii miniștrilor de externe G7 de la Münster din 3 și 4 noiembrie și al reuniunii G20 din Indonezia pe 15 noiembrie, încearcă să se protejeze printr-o ofensivă diplomatică pe mai multe fronturi în Asia.

În acest context, Annalena Baerbock a efectuat o misiune de trei zile în Kazahstan și Uzbekistan, notează Il Fatto Quotidiano.

"Avem nevoie de materii prime în condiții corecte pentru țările cu care dorim să colaborăm, dar și în ceea ce privește protecția mediului și drepturile lucrătorilor", a declarat ea.

Germania vrea să-și reducă dependența față de China pentru bogățiile subsolului, fără de care nu poate finaliza revoluția energetică spre resursele regenerabile și nici nu poate acționa în direcția digitalizării infrastructurilor.

În Tașkent, se produc 148.000 de tone de cupru pe an, iar Kazahstanul este, de asemenea, capabil să exporte aur, argint și alte metale. Acum o mie de ani, Drumul Mătăsii, care lega comerțul dintre continentul asiatic și Europa, trecea deja pe la Samarkand, în Uzbekistan.

Subliniind că există "un mare potențial" în Asia Centrală și că s-a bucurat de "un mare interes", Baerbock a remarcat că Germania se adresează țărilor din Asia Centrală în condiții comerciale mai echitabile de schimb decât China.

Șefa diplomației germane susține că Beijingul trebuie considerat un partener în afacerile internaționale, dar și un concurent deschis și tot mai mult un rival sistemic. "China s-a schimbat drastic în ultimii ani, trebuie să ajustăm politica noastră externă în funcție de cum este lumea", a amintit ea.

Baerbock l-a îndemnat pe Olaf Scholz să folosească un ton ferm cu Republica Populară Chineză și în ceea ce privește încălcările drepturilor omului în Xinjiang. Represiunea uigurilor a fost condamnată de cel puțin 40 de țări, dar Beijingul a reușit până acum să evite ca aceasta să fie subiect de dezbatere la ONU. Într-un interviu apărut miercuri, ministra germană de externe a atenuat controversele, indicând că doar a dat glas la ceea ce s-a decis deja în acordul de coaliție și nu există niciun conflict deschis cu cancelarul.

Disensiunea cu Scholz a apărut, însă, puternică în ultimele zile, atât în ​​ceea ce privește unda verde dată de cancelar pentru o eventuală participare a companiei chineze Cosco la terminalul Tollerort din portul Hamburg, cât și în ceea ce privește decizia de a menține în funcțiune reactorul nuclear de la Emsland.

Pe de altă parte, călătoria lui Scholz în China este foarte importantă. Trebuie să se asigure că Beijingul menține echidistanța cu Rusia, reafirmând în același timp sprijinul occidental pentru independența Taiwanului, fără a-l enerva pe Xi Jinping. De fapt, China este cel mai important partener comercial al Germaniei de cel puțin șase ani. Oficiul Federal de Statistică (Destatis) a calculat comerțul cu mărfuri pentru o valoare de aproximativ 245,4 miliarde de euro în 2021, cu o creștere de 15,1% față de anul precedent.

Relațiile de inter-schimb comercial sunt, însă, dezechilibrate în favoarea Chinei, din care provin majoritatea importurilor de mărfuri în Germania: în 2021 mărfuri în valoare de 141,7 miliarde de euro, cu 20,8% mai mult decât în ​​2020.

În timp ce Beijingul are deja pachete de acțiuni în 14 porturi europene, el nu este însă la fel de permisiv investițiilor europene în infrastructurile sale. Astfel, ministrul economiei Robert Habeck (Verzi) a indicat că este necesar să spunem "stop naivităților" cu Beijingul, care este acuzat și pentru că folosește în mod ilegal polițiști proprii împotriva dizidenților din Europa.

Modalitatea adecvată de a trata cu China în Indo-Pacific e abordată și la Summitul G7 al miniștrilor de externe, de la Münster.

Sursa: RADOR