SUA ar putea dori să se concentreze mai puțin pe protejarea Europei, dar prezența militară este prea valoroasă pentru asigurarea flancului estic al NATO și pentru proiectarea influenței pentru ca aceasta să se retragă complet.

Concluzia aparține ministrului estonian al apărării, Hanno Pevkur, care a declrat luni pentru Reuters că SUA ar putea repoziționa unele trupe pentru a se concentra mai mult asupra Indo-Pacificului, dar a spus că nu a existat nicio discuție în cadrul alianței occidentale NATO cu privire la o eventuală reducere a forțelor americane în Europa.

„Nu cred că SUA își vor retrage trupele din Europa”, a declarat Hanno Pevkur. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat aliaților NATO în februarie că „realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”.

Astfel de comentarii au alimentat temerile europene cu privire la angajamentul SUA față de NATO, împreună cu amenințările lui Donald Trump de a nu proteja membrii care cheltuiesc prea puțin pentru apărare și reticența sa de a continua să sprijine lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse. Dar Hanno Pevkur a spus că Pete Hegseth a subliniat, de asemenea, că NATO este important pentru SUA.

În plus, bazele americane majore, cum ar fi cele din Italia și Germania, au permis Washingtonului să proiecteze puterea în întreaga lume. SUA au în prezent aproximativ 80.000 de soldați în Europa. „Baza din Napoli, baza din Ramstein - acestea sunt foarte importante pentru interesele globale ale SUA. Iar securizarea flancului estic este foarte importantă pentru SUA”, a mai spus Hanno Pevkur.

Armata americană a fost prezentă în Estonia, Letonia și Lituania aproape continuu din aprilie 2014, la scurt timp după ce Rusia a cucerit peninsula ucraineană Crimeea. Ca vecine ale Rusiei care au fost anexate la Uniunea Sovietică în anii 1940, statele baltice au fost deosebit de alarmate de invazia la scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022.

Estonia s-a angajat să cheltuiască aproximativ 5,4% din produsul său intern brut (PIB) pentru apărare în următorii patru ani, ceea ce ar plasa-o aproape de vârful membrilor europeni ai NATO, care au o medie de doar 2% din PIB. Hanno Pevkur a declarat că este nevoie de o medie de 4% pentru ca continentul să își refacă capacitățile militare, dar ar fi dificil de atins la summitul NATO din iunie, deoarece multe țări sunt puternic îndatorate, iar cele mai îndepărtate de Rusia sunt mai puțin dornice să cheltuiască.

Donald Trump a cerut ca țările NATO să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că noile obiective privind capacitatea militară a NATO implică cheltuieli de apărare „la nord de” 3% din PIB.

Sursa: Rador Radio România