Deși soluția finală va fi anunțată la Summitul de la Vilnius (Lituania) din 11 și 12 iulie, încetul cu încetul unele idei prind contur. Acesta a fost unul dintre principalele subiecte de dezbatere la întâlnirea de săptămâna trecută a miniștrilor Apărării Alianței de la Bruxelles, în plină contraofensiva a armatei ucrainene, notează La Razon.

Deși Ucraina însăși este conștientă că nu va putea deveni membră a Alianței în timp ce luptele vor continua, deoarece acest lucru ar implica un conflict direct între organizația militară și Rusia, Kievul dorește un angajament clar de aderare la încheierea războiului și puternice garanții de securitate, întrucât, pe durata procesului de aderare, țara nu va fi protejată de clauza de apărare colectivă a Alianței, articolul 5 din tratat.

Dar acestea nu sunt planurile organizației multilaterale, care, la Vilnius, nu vrea să se lege de mâini și de picioare. "Nu vom discuta despre o invitație la summitul de la Vilnius, ci despre cum putem aduce Ucraina mai aproape de NATO și sunt încrezător că vom găsi o soluție bună și un consens în acest sens", a explicat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Aliații sunt împărțiți cu privire la posibilitatea de a stabili un calendarclar de intrare, dar în schimb studiază cum să înlăture unele obstacole. Potrivit Washington Post, Statele Unite sunt dispuse ca Ucraina să intre în Alianță fără a avea nevoie de un plan de intrare (MAP), procesul obișnuit pentru o țară care dorește să intre în organizația militară presupune reformele de modernizare necesare pentru pentru a-și face armata interoperabilă cu restul aliaților.

Acest lucru ar accelera o eventuală intrare, chiar dacă datele nu sunt stabilite.Deși secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, nu a confirmat acest lucru, omologul său german, Boris Pistorious, le-a declarat reporterilor că "există semne tot mai mari că întreaga lume va fi de acord în acest sens".

Stoltenberg nu a fost atât de clar, dar a reamintit că la Summitul de la Vilnius va fi aprobat un pachet de ajutoare pentru modernizarea armatei ucrainene, care mai trebuie să scape de balastul sovietic. Acest lucru va face țara mai pregătită pentru o posibilă aderare.

Politicianul norvegian a oferit mai multe detalii, asigurând că mai multe state studiază "garanții bilaterale" pentru a asigura securitatea Ucrainei.

Surse aliate explică că aceasta este singura formulă posibilă de a ajuta Kievul, întrucât orice tip de promisiune din partea tuturor membrilor Alianței ar echivala cu intrarea în organizația militară și un conflict direct între Rusia și NATO.

În plus, Ucrainei i se va oferi și participarea la summitul de la Vilnius într-un nou format care crește nivelul de coordonare cu aliații. "Lucrăm la stabilirea unui nou Consiliu NATO Ucraina în care Ucraina va fi egală cu aliații NATO și se va consulta și decide asupra problemelor de securitate și de interes reciproc", a explicat Stoltenberg.

Aliații au deschis porțile NATO pentru Ucraina în 2008. A fost o decizie dificilă, întrucât în ​​timp ce SUA făceau presiuni în această direcție, aliații europeni se temeau că intrarea unei țări de pe orbita fostei sovietice va ajunge să stârnească furia Rusiei, așa cum a ajuns să se întâmple.

Acest lucru a dus la faptul că nu s-au făcut pași  semnificativi către aderare timp de mai bine de un deceniu, iar țara a fost lăsată într-un limb care s-a dovedit a fi foarte periculos. Kievul nu vrea ca acest lucru să se întâmple din nou, dar aliații au din nou îndoieli. Pe coridoarele Alianței se folosește expresia "depășirea limbajului summitului din 2008", dar nu se știe dacă Ucraina se va mulțumi doar cu cuvintele.

Stoltenberg a reiterat că nu caută o nouă prelungire a mandatului său după 30 septembrie. Dar zvonurile au crescut pe coridoarele Alianței din cauza lipsei unui candidat clar care să poată fi ales ca succesor al său la Summitul de la Vilnius. Totul indică faptul că SUA îl presează pe Stoltenberg să rămână în funcție încă un an, până la summitul care va avea loc la Washington, în iulie 2024.

Politicianul norvegian a mai reamintit că decizia nu îi aparține lui, ci celor 31 de membri ai Alianței, afirmație care a fost interpretată ca o ușă deschisă către această posibilitate.

Sursa: RADOR