Luate împreună, aceste măsuri vor îmbunătăți considerabil puterea de foc a NATO și-i vor consolida capacitatea de a descuraja agresiunea rusă, potrivit unui editorial Bloomberg.

Însă ele pot genera și noi riscuri, la care toate statele membre vor trebui să fie atente.

Cea mai semnificativă reușită a reuniunii a survenit chiar înainte de începerea ei formală, atunci când președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să susțină candidatura țărilor scandinave la NATO. În schimb, Erdogan a primit asigurări că ambele țări nu vor sprijini organizații kurde pe care Turcia le consideră teroriste - dar și promisiunea președintelui american Joe Biden de a susține vânzarea de avioane F-16 noi către Turcia.

Oricât de dezagreabil e să cedezi în fața pretențiilor lui Erdogan, prețul a meritat să fie plătit. Cooptarea Finlandei și Suediei va îmbunătăți semnificativ capacitățile de apărare anti-aeriană și de spionaj ale alianței și va ajuta NATO să contracareze acțiunile Rusiei în Marea Baltică și regiunea arctică. Decizia îi transmite totodată un mesaj ferm președintelui rus Vladimir Putin, și anume că tentativa lui de a folosi invadarea Ucrainei pentru a slăbi și scinda NATO a avut fix efectul contrar.

Deși au convenit între ei asupra extinderii spre nord, liderii NATO vor trebui totuși să-și convingă parlamentele naționale să ratifice acordul. Între timp, aliații ar trebui să-și intensifice cooperarea militară și de spionaj cu Finlanda și Suedia pentru a descuraja Rusia de la vreo acțiune ostilă în răstimpul necesar formalizării aderării lor.

Pe lângă extinderea nordică, NATO a anunțat alte măsuri cu potențialul de a transforma peisajul european de securitate. Biden a declarat că va înființa un comandament permanent al armatei americane terestre în Polonia și va suplimenta forțele detașate prin rotație în România și țările baltice. Două escadrile suplimentare de avioane americane „invizibile” F-35 vor fi trimise în Regatul Unit pentru a întări forțele aeriene ale NATO. Detașarea completă a noilor active va dubla capacitatea militară a NATO pe flancul ei estic.

Rămâne de văzut dacă aliații își pot menține această fermitate care s-a putut observa la Madrid. Oficiali americani și europeni prezic că războiul din Ucraina va continua luni la rând. Susținerea pentru sancțiuni mai dure împotriva Rusiei s-ar putea prăbuși, pe măsură ce prețurile la energie și alimente cresc. E totodată posibil ca Putin să reacționeze cu represalii dure la noua fermitate a NATO, luând poate în colimator statele baltice, mai vulnerabile - ceea ce ar putea pune la încercare disponibilitatea Americii și Europei de a-și respecta obligația de a apăra militar orice aliat care este atacat.

Munca pentru apărarea libertății Ucrainei, pentru a nu mai pomeni de contracararea influenței ruse în Europa, e departe de a se fi încheiat. Dar NATO a demonstrat până acum o unitate și hotărâre impresionante în privința ridicării la nivelul acestei provocări. Pentru aceasta, Biden și ceilalți lideri aliați merită să primească apreciere și sprijin.

Sursa: RADOR