Nimic nu descrie mai bine Adunarea Generală a NATO care s-a încheiat la Haga precum mesajul privat pe care Mark Rutte, secretarul general al Alianței, l-a trimis marți președintelui american Donald Trump, constată publicația italiană „Avvenire”.

Un mesaj text pe care magnatul s-a gândit bine să-l publice pe contul său social Truth: „Europa își va plăti contribuția în mod consecvent, așa cum ar trebui, și va fi o victorie pentru dumneavoastră”, a scris Rutte. „Veți realiza ceva ce niciun alt președinte american nu a reușit să facă de-a lungul deceniilor. Nu a fost ușor, dar am reușit să-i facem pe toți să se angajeze să atingă 5%”.

Astăzi totul s-a realizat conform direcției deja definite prin mesajele private dintre Secretarul NATO și Președintele SUA.

NATO intră în era în care cele 32 de state membre se angajează să atingă 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare. Un acord politic în care Rutte a reușit să atragă toate țările aliate, inclusiv Spania, care semnează și în același timp se distanțează, prelungind misterul din ultimele zile. Conștient că alternativa ar fi putut fi materializarea propriei amenințări a lui Trump, abandonând NATO în sine, Secretarul General al Alianței, precum și fostul prim-ministru olandez, toastează: „Aliații împreună au pus bazele unui NATO mai puternic, mai echitabil și mai letal. NATO a convenit asupra planului de investiții, care va susține un salt cuantic în apărarea noastră colectivă”. Flatarea constantă a lui Rutte la adresa lui Trump a fost un subiect fierbinte astăzi: chiar și ieri, când, comentând intervenția președintelui SUA în timp ce Iranul și Israelul încălcau armistițiul, l-a numit «daddy» un „tătic” constrâns să intervină cu asprime între doi copii care se certau. Chiar dacă liderii europeni nu au fost entuziasmați de ele, Rutte consideră că toate aceste laude sunt „binemeritate”.

Evident că președintele SUA este extrtem de mulțumit, deoarece se întoarce acasă cu trofeul pe care l-a cerut, pentru a-i face pe canadieni și europeni să cheltuiască mai mulți bani pe apărarea lor. „5% este un pas istoric, monumental, l-am făcut”, exultă președintele SUA.

Cazul ciudat al Spaniei și compromisul privind Rusia

Amprenta lui Trump este vizibilă și în alte două rezultate ale summitului. Sub presiunea nu atât a sa, cât a secretarului de stat Marco Rubio, în cele din urmă Spania semnează. Numai că Sanchez, în timpul unei conferințe de presă, confirmă linia de dinainte: 2,1% din PIB pentru apărare satisface solicitările de capacitate ale NATO. Pe scurt, Spania nu încalcă unanimitatea, ci a luat o derogare informală. Care va fi însă în continuare subiect de discuție, deoarece Trump a fost foarte dur: „Spania este groaznică, este singura care nu vrea să plătească, dar nu-i voi permite. Și totuși economia lor merge bine”. Amenințarea Washingtonului - care nu este clar cât e de practică - este de a aplica Madridului taxe duble . Sanchez nu este supărat. Nu l-a văzut și nici nu l-a salutat pe Trump și rămâne un protagonist al summitului. Și va fi și în următoarele zile. Pentru că mișcările sale sunt luate ca referință de mai mulți lideri laburiști europeni, inclusiv de secretarul Partidului Democrat italian, Elly Schlein. La Consiliul European care va avea loc în câteva ore, va fi clar dacă Madridul a enervat celelalte țări ale UE, sau nu. Cu siguranță, în spatele lui Sanchez s-au ascuns și îndoielile altor țări, inclusiv a Slovaciei suveranistului Robert Fico, care dă glas nedumeririlor de care se agață și Liga lui Matteo Salvini. Este clar că din punctul său de vedere, Giorgia Meloni are tot interesul să sublinieze că „Spania a semnat, la fel ca noi ceilalți”.

În ceea ce privește frontul frontul ucrainean, Trump mediază. Acceptă că textul final confirmă sprijinul pentru Kiev, însă oobține ca agresiunea rusă să nu fie condamnată. Moscova rămâne clasificată drept un pericol, dar în ceea ce privește conflictul, președintele SUA vrea să-și păstreze în continuare relațiile cu Putin. Nu este o coincidență faptul că Washingtonul a spus „nu” noilor sancțiuni americane împotriva Moscovei, cerute de europeni și chiar de Giorgia Meloni. În orice caz, mult așteptata întâlnire bilaterală Trump-Zelenski a avut loc, iar liderul de la Kiev s-a arătat mulțumit. „O întâlnire lungă și substanțială”, spune Zelenski, „am discutat despre cum să ajungem la un armistițiu și la o pace reală și cum să protejăm civilii ucraineni”. La finalul summitului NATO, Zelenski a avut și o întâlnire cu șefii de guvern din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, în prezența lui Rutte.

Prin urmare, în ceea ce privește Ucraina și Rusia, continuă să persiste un scurtcircuit între SUA și UE. Trump face presiuni asupra Europei și a altor țări NATO să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare pentru a se proteja mai bine și de amenințarea rusească, și acest lucru nu ar pune sub semnul întrebării rolul SUA în „protejarea” Alianței. Cu toate acestea, creșterea cheltuielilor pentru armament este percepută ca o amenințare de către Moscova, cu care magnatul ar dori să încheie un acord cuprinzător. Pentru purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, NATO are nevoie să „demonizeze” Rusia pentru a-și justifica alegerile. Prin urmare, Moscova critică „militarizarea nestăvilită”, luând acest fapt drept pretext pentru a justifica tranziția, care a avut deja loc, către o economie de război deplină.

SUA „trebuie să fie incisive” și în ceea ce privește Ucraina și Gaza

Italia lui Giorgia Meloni, Antonio Tajani și Guido Crosetto face parte din acel mare grup condus de Europa care ia în serios atât amenințarea izolaționistă a lui Trump, cât și amenințarea rusească și, prin urmare, semnează acordul, apoi amână pentru dezbaterea europeană încă deschisă, detaliile privind formele de finanțare. Cu toate că nimeni nu este entuziasmat de cheltuielile pentru arme, așa cum a recunoscut și prim-ministrul italian luni în Cameră, când a admis că se teme de repercusiunile pe care le poate avea acest consens. Nu este o coincidență faptul că cea mai dură opoziție internă, cea a lui Giuseppe Conte, a organizat ieri la Haga un contrasummit pacifist împotriva reînarmării, o inițiativă care a pus în dificultate Partidul Democrat și centriștii.

În orice caz, premierul pare mai convins de linia nord-atlantică, care include consolidarea apărării statelor naționale, decât de ipotezele apărării europene. La masa negocierilor, Meloni a subliniat și rolul pe care Italia îl joacă în protecția aeriană a Sloveniei și a țărilor baltice, sugerând că, prin creșterea cheltuielilor militare, aceste țări vor putea avea mai multă grijă de ele însele. În timpul cinei găzduite marți seară de familia regală olandeză, Meloni a avut ocazia să-i comunice direct lui Donald Trump aprobarea Italiei. Premierul stătea la masă cu regele, cu președintele SUA, cu Rutte, cu turcul Erdogan și cu cehul Pavel. Meloni și Trump erau unul lângă altul, o situație care a oferit prilejul unei lungi conversații în care premierul și-a asumat din nou rolul de mediator între UE și SUA. Cei doi au vorbit și despre evoluțiile din Orientul Mijlociu. Meloni a confirmat linia italiană și europeană, care solicită stabilitate în regiune și dialog.

Conversația de la cină a fost „răspunsul” indirect al prim-ministrului la două ofense: întâlnirea bilaterală Macron-Trump după dezacordurile privind Iranul și excluderea Italiei de la reuniunea premergătoare summitului privind Adunarea NATO, organizată de Germania, Franța și Marea Britanie. Linia Italiei la summitul NATO s-a aflat în centrul discuției dintre prim-ministrul Meloni și șeful statului Sergio Mattarella, marți, la Palatul Quirinale. Revenind la finalul summitului și la conversația sa cu Trump, Meloni a relatat că i-a cerut președintelui SUA să aibă și față de Ucraina și Gaza aceeași determinare pe care a avut-o cu Israelul și Iranul. Mai mult, ea a recunoscut că în privat au discutat și despre taxe: Italia stabilizându-se pe poziția celor care ar putea accepta 10%, însă UE - care are delegația pentru comerț - trebuie să ia în considerare și unele poziții diferite.

La rezultatul summitului au contribuit cu siguranță și „smenințările” magnatului din ajun. Declarațiile senzaționale ale lui Trump de la summitul G7 din Canada au avut efectul de a apropia Roma, Berlinul și Parisul, dar cu siguranță nu până la punctul de a organiza o contra-strategie sau o contra-narațiune. Trump cunoaște această slăbiciune structurală a axei europene și, prin urmare, se joacă cu temerile aliaților săi. Aflat marți la Haga, acesta a discutat și despre Articolul 5, privind ajutorul reciproc între țările NATO în caz de agresiune. „Depinde de definiția ta, există diferite definiții ale Articolului 5”, spusese președintele SUA, considerând astfel pilonul care susține Alianța Atlantică ca fiind „interpretabil”. Cu toate acestea, odată ajuns în Olanda, cu Rutte alături, Trump a asigurat: „Suntem mereu alături de aliații noștri. Și NATO va fi foarte puternic.” Cuvinte pe care le-a repetat și la finalul summitului.

Ce înseamnă pentru Italia atingerea pragului de 5% și cum va reacționa Liga Nordului?

Odată ce acordul va fi semnat, pentru Roma se va deschise sezonul 5%. Faptul că nu are „obligații anuale” oferă Italiei un respiro. Guvernul intenționează să activeze ca primă pârghie SAFE , instrumentul de finanțare a proiectelor de apărare și securitate europeană bazate pe emiterea de obligațiuni comune. Acestea sunt împrumuturi legate de proiecte care privesc cel puțin două țări partenere. Premierul Maloni a declarat că pentru anul 2026 nu se va cere suspendarea Pactului de Stabilitate: pe scurt, următorul buget ar trebui să susțină ponderea primei creșteri a cheltuielilor militare. Însă imaginea ansamblu de-acum și până în 2035 este cea a unor investiții atât de masive încât vor schimba fața industriei italiene. Potrivit MILEX, un observator al cheltuielilor militare, trecerea la 5% va însemna că în 2035 se vor cheltui 145 de miliarde pentru apărare și securitate, față de cele 45 din prezent.

Acordul semnat la Haga este unul politic, iar Italia, la fel ca alte țări, speră să poată atinge dublul standard de 3,5% și 1,5% și prin recalcularea cheltuielilor și reclasificările acestora. De exemplu, Roma nu exclude ca Podul peste Strâmtoarea Messina să poată fi identificat și ca un atu pentru securitatea strategică. În orice caz, chiar și cele mai blânde previziuni confirmă că Italia va trebui să aibă o rată de creștere a cheltuielilor pentru apărare de cel puțin 3-4 miliarde de euro pe an, o cifră care, punctual, nu se regăsește în bugetul pentru cheltuieli sociale, educație și sănătate. Miercuri, la sfârșitul summitului, în timpul unei conferințe de presă, prim-ministrul a negat că vor exista cheltuieli suplimentare pentru armament în valoare de 100 de miliarde de dolari. Și a încercat să înăbușe din fașă obiecțiile Ligii.Nordului. Directorul economic al Ligii, Alberto Bagnai, consideră că 5% este un obiectiv nesustenabil. Însă prim-ministrul îi amintește că a ajuns la Haga cu mandatul Parlamentului și cu votul majorității.

Sursa: Rador Radio România