NATO întredeschide ușa Ucrainei, dar fără a preciza o dată a aderării
NATO este dispusă să deschidă puțin mai mult ușa viitoarei intrări a Ucrainei, dar fără a stabili date precise și fără a sugera că acest lucru se va întâmpla atunci când va câștiga un război în care Alianța e, de facto, din ce în ce mai implicată.
"Ucraina are un loc în NATO. Acum lucrul fundamental este să câștige", a declarat, vineri, secretarul general al acesteia, Jens Stoltenberg. Pentru aceasta este esențial "să abordăm din nou și din nou ceva atât de plictisitor precum logistica", a adăugat el la deschiderea reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, relatează publicația spaniolă El Periodico.
Ca și cele anterioare, reuniunea a avut loc la Ramstein, cea mai mare bază militară americană din Europa. Au participat miniștri, secretari de stat și alți reprezentanți ai celor 50 de aliați occidentali ai Kievului.
Prin logistică, Stoltenberg și restul celor prezenți înțeleg echipament militar. Tancuri, muniții sau, în cazul partenerilor polonezi, și avioanele de luptă MiG-29 de fabricație sovietică. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a încheiat sesiunea anunțând un super atelier pentru tancurile Leopard pe pământ polonez, lângă granița cu Ucraina.
Secretarul de stat al SUA, Lloyd Austin, a avansat că, în câteva săptămâni, vor ajunge pe teritoriul Germaniei tancurile Abrams, de fabricație americană, echivalente cu Leoparzii germani. De acolo, soldații ucraineni vor fi instruiți în prealabil în manipularea lor, așa cum s-a făcut cu Leopard 2 înainte de a fi trimise la Kiev.
Atât Pistorius, cât și Austin au insistat, fiecare la rândul său, că prioritatea este sprijinirea apărării antiaeriene ucrainene. Varșovia sau Kievul se referă la încetineala exasperantă în luarea deciziilor care de la începutul războiului este atribuită în principal Berlinului. Stoltenberg a confirmat la Ramstein că l-a invitat pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, să participe la următorul summit NATO de la Vilnius, capitala Lituaniei.
Dacă oaspetele va veni sau nu va depinde, evident, de situația conflictului. Întâlnirea de la baza americană a fost precedată de vizita "surpriză" a lui Stoltenberg, joi, la Kiev. Faptul că secretarul general al Alianței a dat mâna lui Zelenski în capitala Ucrainei a fost rapid folosit de Moscova pentru a-și alimenta argumentul că se încearcă să "se târască" această țară în blocul euro-atlantic.
"NATO continuă să-și arate esența agresivă, despre care am avertizat înainte de începerea operațiunii militare speciale", a declarat vineri un purtător de cuvânt al Kremlinului de la Moscova, în paralel cu întâlnirea de la Ramstein.
Sosirea lui Stoltenberg la această bază militară americană, transformată în sediu operațional pentru sprijinul militar al Ucrainei, a continuat conținutul exprimat cu o zi înainte la Kiev. Acolo, secretarul general al NATO a confirmat invitarea lui Zelenski la summitul din Lituania, țară care, ca și restul țărilor baltice și Polonia, cere sprijin maxim pentru Ucraina și chiar o intrare "expresă" în blocul Alianței.
"L-am invitat la întâlnire și mă bucur că a acceptat", a declarat Stoltenberg la întâlnirea Grupului de Contact. "Viitorul Ucrainei este în familia euro-atlantică", a adăugat el în continuare. În semn de salut, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a insistat asupra hotărârii aliaților occidentali de a menține sprijinul deplin pentru Kiev "pentru a se proteja de rachetele rusești".
La Vilnius, trebuie oficializat modul în care se deschide această ușă către Ucraina, deși drumul va fi diferit de cel început anul trecut, la Madrid, cu Finlanda și Suedia. Cu acești doi parteneri ai Uniunii Europene situația a fost relativ ușoară: ei întruneau în mod obiectiv toate condițiile prealabile pentru integrarea lor, pe lângă faptul că aveau anterior statutul de țară "asociată".
Finlanda a obținut aderarea ca membru cu drepturi depline în timp record - aproximativ 10 luni - și steagul său a fost arborat împreună cu cel al celorlalți 30 de parteneri în luna martie. Suedia încă așteaptă ca Ungaria și Turcia să își retragă obiecțiile față de admiterea sa. Ankara insistă să ceară Stockholmului extrădarea celor pe care îi consideră a fi "teroriști" kurzi, printre alții, adăpostiți pe teritoriul suedez.
Dar chiar și fără încorporarea Suediei ca membru cu drepturi depline, țara nordică participă activ la operațiunile NATO de pe flancul său nordic și baltic. Săptămâna aceasta, pe teritoriul suedez au început cele mai mari manevre de 25 de ani, cu participarea a 26.000 de soldați din 14 țări. Operațiunile au loc atât în sudul, cât și în nordul țării, inclusiv pe insula strategică Gotland, din Marea Baltică.
De asemenea, întreaga graniță cu Rusia sau cu aliatul acesteia Belarus a fost întărită din țările afectate. Finlanda a început să construiască cei 200 de kilometri de gard - din totalul de 1.340 de kilometri împărțiți cu Rusia - înainte de a deveni oficial membru NATO. Polonia a început să electrifice și, de asemenea, să consolideze supravegherea în fâșia comună cu enclava rusă Kaliningrad.
Și statele baltice au făcut deja același lucru în partea care corespunde cu granița Belarusului ca urmare a așa-zisului "război hibrid", cu luni înainte de începerea invaziei rusești în Ucraina, când de la Minsk s-a început "impulsionarea" sosirii refugiaților în fața celor din state membre UE, majoritatea rămânând prinși pe pământul nimănui.
Sursa: RADOR
Comentarii