Miniștrii apărării din cele treizeci de țări ale Alianței Atlantice, precum și miniștrii finlandez și suedez, se întâlnesc pentru a forma o nouă forță de 300.000 de militari până în 2023, scrie Le Monde.

Sprijinirea Ucrainei cu orice preț, întărirea flancului estic al Alianței Atlantice și accelerarea monitorizării infrastructurii critice, acesta este în esență programul reuniunii ministeriale obișnuite a NATO care a început miercuri seara, la Bruxelles.

„NATO nu este parte din conflict”, a reamintit imediat Jens Stoltenberg, secretarul general al organizației militare, marți, în cadrul unui briefing de presă. „Dar sprijinul nostru joacă un rol important. Și aliații rămân uniți în sprijinul lor pentru suveranitatea și apărarea Ucrainei”. Mai mult, ministrul ucrainean al Apărării participă la schimburile grupului de contact cu Ucraina, responsabil cu găsirea armamentului ce urmează a fi transferat în țară, precum și la cina miniștrilor celor treizeci de aliați NATO.

După bombardamentele masive din 10 și 11 octombrie, Regatul Unit a cerut întrunirea unui summit al șefilor de stat membri ai alianței militare. „Am realizat deja trei în acest an. Vom organiza altul când va fi necesar”, a spus secretarul general. Între timp, fostul premier norvegian a amintit că ședința ministerială „poate transmite un mesaj clar” al unității și determinării aliaților împotriva Rusiei.

Consolidarea țărilor de frontieră 

La această întâlnire, „vom revizui progresele noastre în consolidarea descurajării și a apărării NATO”, a spus Stoltenberg. Miza rămâne mare în plin război din Ucraina. La summitul de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie, Alianța a adoptat un nou concept strategic de apărare și o nouă ambiție: crearea unei noi forțe de 300.000 de oameni până în 2023, pregătită pentru desfășurare rapidă și completată de armate europene. Această forță va fi poziționată, cu o mare parte a armamentului său, în anumite țări, conform planurilor de apărare ale NATO.

„Acum implementăm noua strategie”, precizează o sursă NATO. Iar prioritatea de la începutul războiului a fost consolidarea apărării țărilor care se învecinează cu Rusia. Deja sunt poziționate opt batalioane, din Estonia, în nord, până în România, în sud. „Provocarea acum este să aducem aceste batalioane de aproximativ 1.200 de oameni din diferitele armate ale Alianței la nivelul de aproximativ 3.000 de oameni, mai aproape de nivelul unei brigăzi”, se spune la comandamentul NATO.

Prin acest filtru trebuie să înțelegem anunțurile lui Sébastien Lecornu, ministrul francez al apărării, care a anunțat trimiterea de soldați și echipamente în Estonia și România și desfășurarea de Rafale pentru supravegherea cerului în Lituania. În același spirit, Germania și-a consolidat în septembrie trupele trimise în Lituania. „Ideea nu este neapărat să creștem numărul de trupe desfășurate pe întregul flanc estic, ci să ne antrenăm pentru a avansa tocmai în această direcție și a face manevre mai de rutină în viitor. Pentru a reacționa rapid dacă este necesar”, a precizat o sursă NATO.

În cadrul reuniunii ministeriale, participanții vor trebui să discute și una dintre celelalte probleme stringente ale momentului: cum să răspundă la noile amenințări hibride, inclusiv sabotarea infrastructurii, care poate fi esențială. „NATO lucrează de ani de zile la acest tip de risc. Și după sabotarea gazoductelor Nord Stream, ne-am sporit vigilența în toate aceste zone”, anunță Stoltenberg.

NATO intenționează, de asemenea, să-și mențină poziția de descurajare nucleară. Jens Stoltenberg a anunțat desfășurarea, săptămâna viitoare, a exercițiului anual care ar trebui să privească paisprezece țări aliate, ca să nu mai vorbim de Franța, care nu face parte din sistemul NATO. Nu se pune problema de a-l pune sub semnul întrebării după amenințările voalate cu lovituri nucleare ale lui Vladimir Putin. „Este un antrenament de rutină care are loc în fiecare an, pentru a menține forța noastră de descurajare în siguranță și eficientă”, a dat asigurări Stoltenberg. „În domeniul nuclear, cel mai bun lucru este predictibilitatea. Ieșind din rutină ne asumăm riscuri”, decriptează o sursă. „Descurajarea nucleară rămâne o piatră de temelie a ceea ce se întâmplă aici la NATO”, a declarat marți Julianne Smith, ambasadorul SUA la NATO. 

Umplerea stocurilor 

Ultima urgență pentru aliați - necesitatea umplerii stocurilor de armament și muniție. În timp ce membrii NATO au mobilizat o parte semnificativă din arsenalul lor pentru Ucraina, unele stocuri sunt goale. Stoltenberg dorește ca aliații să beneficieze de instrumentele comune de achiziții ale organizației. Acest lucru trebuie să „furnizeze industriei cererea pe termen lung de care are nevoie pentru a conduce producția”, a insistat Stoltenberg. 

Uniunea Europeană creează un nou instrument comun de cumpărare. Contractele-cadru de cumpărare ale NATO există deja. Cu cât se măresc masiv comenzile, cu atât mai multe perspective de producție pot fi oferite producătorilor și, prin urmare, le permit să investească.

Suedia și Finlanda vor fi invitate la summit, dar nu vor putea participa încă în calitate de noi membri de drept ai Pactului. Ankara și Budapesta încă nu le-au ratificat calitatea de membru. „Deși Budapesta nu ar trebui să fie o problemă, Ankara încă așteaptă răspunsuri din Suedia”, pe care o acuză că găzduiește reprezentanți ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), asigură o sursă NATO.

Ucraina, invitată și ea, nu va afla mai multe despre cererea sa de aderare accelerată la organizație. Nouă țări est-europene, printre care țările baltice, Polonia și România, susțin urgența aderării pentru a ajuta Kievul să se apere de agresorul rus. „De la summitul de la București din 2008, ușa NATO a fost deschisă pentru Ucraina”, reamintește un diplomat. 

”Acum, însă, mai întâi trebuie câștigat un război”.

Sursa: RADOR