Pare evident faptul că tema internațională a săptămânii trecute s-a concentrat asupra NATO.

Avem summit-ul de la Washington, care, pe lângă abordarea principalelor amenințări la adresa securității membrilor săi și a păcii în lume, a sărbătorit cea de-a 75-a aniversare a organizației, a ales un nou secretar general și a intenționat să discute despre viitor. E cu siguranță un eveniment care nu poate fi ignorat, spune Victor Ângelo, consilier pe probleme de securitate internațională și fost secretar general adjunct al ONU, în Diario de Noticias.

El a vrut totuși ca bombardarea spitalului de copii de la Kiev de luni să fie văzută ca fiind deosebit de semnificativă. Aceasta este încă o crimă de război comisă de forțele armate ruse. Expertiza asupra fragmentelor rachetei Kh-101 și imaginile surprinse cu puțin timp înainte de atacul asupra spitalului nu lasă îndoieli cu privire la paternitatea lui. De altfel, intenția de a ataca această țintă a fost clară, deoarece pe lângă Kh-101, care a distrus secția de oncologie pentru copii, alte proiectile rusești au lovit diferite puncte din același complex spitalicesc.

Misiunea Națiunilor Unite de la Kiev a inspectat ruinele și locul. Aceasta a conchis că a fost vorba despre tiruri intenționate asupra clădirii. Cine afirmă contrariul, cine vorbește despre o eroare de traiectorie, cine insinuează că a fost un accident cu o rachetă ucraineană NASAMS din apărarea antiaeriană a țării, servește din nou drept ecou minciunilor fabricate de Kremlin. Sunt oameni nerușinați care citesc dimineața minciunile pe care mass-media aflată în slujba lui Vladimir Putin le propagă și, după-amiaza și noaptea, au loc rezervat la unele canale de televiziune pentru a putea repeta aceleași neadevăruri.

Relația dintre această crimă de război și summit-ul de la Washington are mai multe dimensiuni. Unele ar avea de-a face cu agresiunea împotriva Ucrainei, dar altele merg mult mai departe.

În primul rând, cum trebuie să acționăm în fața unui lider care locuiește în casa vecină și folosește forța brută pentru a ne invada, pentru a ne distruge bunurile și pentru a ucide toate tipurile de cetățeni, inclusiv copiii profund slăbiți de boală? Ce dialog este posibil cu criminalii care se află în fruntea unui stat foarte mare, bogat în materii-prime și în arme extrem de distructive și al căror aliat favorit este China?A doua dimensiune: este esențial să reflectăm la ce ar trebui să însemne etica politică în noul cadru internațional în care ne aflăm și să reconstruim o narațiune umanistă. NATO, deși are un caracter militar, este mai presus de orice o alianță defensivă, care va fi cu atât mai puternică, cu cât va fi mai clară în apărarea valorilor umaniste și a literei și spiritului Cartei Națiunilor Unite. Reintroducerea dimensiunii umane în relațiile internaționale și evitarea politicii standardelor duble sunt priorități absolute. În cooperare cu alte alianțe, trebuie să vedem acestea drept luptele care contează.

Proliferarea unor organizații regionale sau a unor asociații de interese comune între state nu trebuie considerată ca o adversitate a fragmentării geopolitice și nici ca o slăbire a Națiunilor Unite. Atunci când fiecare regiune va fi preocupată de rezolvarea problemelor sale specifice, cu toții vom câștiga. Acesta este diferit de comportamentul Chinei, care în prezent execută exerciții militare comune cu Belarus, la cinci kilometri de granița cu Polonia, la porțile NATO. Care este mesajul chinezesc? Și ce reacție ar trebui să transmită diplomația europeană Beijingului?O a treia dimensiune: este necesar să-i denunțăm pe cei care îl ajută pe Putin și pe alți dictatori să construiască arsenale inacceptabile. Să luăm Kh-101 ca exemplu.

Ruinele dezvăluie că avea mai multe microprocesoare fabricate de multinaționale americane, companii lider pe piața mondială. Dacă le-aș aminti numele, cititorul ar recunoaște cu ușurință acești giganți. Liderii de la Washington și din NATO știu cine sunt. Ei mai știu că aceste microprocesoare, care sunt esențiale pentru a oferi țintirea cu precizie a rachetelor rusești, au fost vândute unor țări din Golful Persic, considerate aliniate intereselor Occidentului, dar ași ai ambiguității.

Altele fuseseră achiziționate de intermediari din Asia de Sud-Est. În ambele cazuri, au fost reexportate în Rusia, în ciuda embargoului existent. Este o greșeală să închizi ochii, să nu vrei să auzi și să nu spui nimic. NATO și membrii săi trebuie să aibă curajul să abordeze aceste încălcări. Pentru asta sunt bune diplomația și economia politică. S-a discutat despre asta pe coridoarele summit-ului?

sursa: RADOR RADIO ROMANIA