Societatea civilă israeliană s-a trezit brusc. Câteva sute de mii de manifestanți au participat duminică seara la Tel Aviv, Ierusalim și în alte orașe la cea mai mare adunare de protest de la începutul războiului din Fâșia Gaza, pe 7 octombrie. Este un punct de cotitură, pentru că această mișcare de protest avea tendința să se epuizeze în ultimele luni.

Histadrut, atotputernica centrală sindicală, a făcut și el pasul și a declarat grevă generală, care a fost parțial urmată. O mare premieră.

Această mobilizare avea ca scop denunțarea liniei lui Benjamin Netanyahu, acuzat că a făcut totul pentru a împiedica încheierea unui acord cu Hamas privind încetarea focului și eliberarea celor circa o sută de ostatici deținuți de organizația islamistă. Elementul declanșator a fost anunțul privind uciderea a șase ostatici, împușcați în cap. Cadavrele lor au fost găsite în acest weekend într-un tunel din sudul Fâșiei Gaza.

Acord torpilat

Această dramă a coincis practic cu decizia cabinetului de război, luată vineri la inițiativa lui Netanyahu, de a refuza orice acord care să nu includă menținerea armatei israeliene de-a lungul celor 14 km ai graniței dintre sudul Fâșiei Gaza și Egipt, pentru a împiedica traficul de arme prin tuneluri, scrie Les Echos.

Or, această nouă cerere a fost respinsă categoric de Hamas și de Egipt. Yoav Gallant, ministrul apărării, și statul major, consideră că armata se se poate retrage din zona de frontieră fără riscuri, în măsura în care s-ar putea întoarce acolo, dacă va fi nevoie, în câteva ore.

"Prim-ministrul a torpilat astfel orice șansă de acord", a deplâns Einav Zangauker, mama lui Natan, unul dintre ostatici, în timpul unui discurs adresat unei mulțimi uriașe în fața sediului Ministerului Apărării din Tel-Aviv. "Din cauza prim-ministrului, ostaticii continuă să trăiască un infern", a declarat Nadav Rudaeff, fiul unui ostatic.

Furia este cu atât mai acută cu cât patru din cei șase ostatici uciși trebuiau să facă parte dintr-un contingent care urma să fie eliberat în prima etapă a acordului promovat de americani, în timpul unei încetări a focului de șase săptămâni.

Perturbări limitate

Pe plan social, Arnon Ben David, secretarul general al Histadrutului, s-a alăturat pentru prima dată protestului, anunțând o grevă generală. Mișcarea a fost urmată masiv în bănci, servicii publice, municipalități, învățământ etc.

În celelalte sectoare, în special în sectorul privat, perturbările au fost limitate. Decolările de pe aeroportul Ben Gurion, fereastra principală către lumea exterioară, au fost anulate timp de două ore. Majoritatea liniilor de autobuz au fost relativ puțin afectate.

Guvernul a răspuns depunând o plângere în instanță, susținând că greva a fost ilegală, deoarece a fost "motivată politic". Instanța a dispus luni reluarea lucrului. În loc să se angajeze într-o înfruntare, Arnon Ben David anunțase deja sfârșitul mișcării duminică după-amiaza târziu.

Masă critică

Întrebarea este dacă protestul va crește. Majoritatea familiilor ostaticilor speră că se va atinge o masă critică care să-l forțeze pe Benjamin Netanyahu să facă compromisuri, în timp ce, potrivit presei americane, Joe Biden se pregătește în zilele următoare să prezinte o propunere finală de acord actualizată care va fi "de acceptat" ca atare sau sau "de respins".

Dar potrivit mai multor comentatori, pericolul real pentru premier nu poate veni decât din dezertările în cadrul majorității sale foarte restrânse de 64 de deputați din 120. Deocamdată construcția rezistă, cu singura excepție a lui Yoav Gallant.

Cele două partide de extremă dreapta, care au 14 voturi în parlament, susțin linia dură a lui Netanyahu în favoarea continuării războiului. Parlamentarii din Likud, partidul primului ministru, nu îndrăznesc să-i pună la îndoială autoritatea. În ceea ce privește cele două grupări religioase ultra-ortodoxe din majoritate, acestea nu par pregătite să se angajeze într-o confruntare împotriva unui guvern care le satisface majoritatea revendicărilor.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA