Institutul European din Romania a lansat, pe 30 martie, seria de "Studii de Strategie si Politici" corespunzatoare anului 2010. Gandite sa fie o baza pentru decidenti in adoptarea de politici, ele sunt utile si in diagnosticarea raporturilor dintre administratia de la Bucuresti si cea de la Bruxelles. Studiile constata ca, in aceasta zona, de multe ori lipsesc stabilitatea, coerenta si competenta.

Studiile IER

Seria de studii de strategie si politici realizate de Institutul European din Romania in anul 2010 are ca scop furnizarea de elemente pentru fundamentarea politicilor postaderare si a pozitiilor Romaniei vizand constructia europeana. Studiile abordeaza noi cerinte pentru evolutia Romaniei in spatiul european. Numele lor sunt: "Tratatul de la Lisabona: implicatii asupra institutiilor si politicilor romanesti", "Noua Strategie europeana pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca (Europa 2020): obiective, instrumente de monitorizare a implementarii, resurse institutionale, recomandari de implementare", "Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii. Proces, implementare si prioritati", "Potentialul competitiv al cresterii economice: linii directoare pentru o noua politica industriala in Romania".

Potrivit Gabrielei Dragan, directoarea IER, cele 4 studii au fost elaborate de 14 cercetatori, dar au fost implicati si beneficiarii studiilor din institutiile publice.

Profesorul Iordan Barbulescu de la SNSPA, coordonatorul studiului despre efectele Tratatului asupra institutiilor romanesti, a spus ca toti autorii acestui studiu au fost conectati la realitate, rezultatul fiind departe de de 'un studiu de biblioteca'. "Incercam sa identificam prioritatile UE si ale Romaniei si sa facem legatura intre spatiul academic si societate," a spus Gabriela Dragan, aratand ca studiile ofera solutii concrete.

Consilierul prezidential Leonard Orban a declarat la conferinta de lansare a studiilor ca, de cele mai multe ori, decidentii romani nu beneficiaza de destula expertiza: "Expertiza este insuficiena si, de multe ori, de calitate indoielnica"

Orban a mai spus ca, pe de alta parte, studiile raman de multe ori necitite: "Desi exista o nevoie foarte importanta pentru expertiza, sunt foarte putini beneficiari care le utilizeaza."

Ministrul Bogdan Manoiu, seful Departamentului pentru Afaceri Europene, a spus despre studiile IER ca nu au un rol pur academic: "Exista o legatura indisolubila intre concluziile acestor studii si fundamentarea pozitiilor Romaniei in context european."

Evolutii Economice

Majoritatea participantilor la conferinta de lansare a studiilor, experti in afaceri europene, au subliniat importanta Pactului Euro Plus pentru economia europeana si cea romaneasca. (Mecanismul european de stabilitate se numeste Euro Plus, in urma Consiliului din 24-25 martie 2011. Romania a fost printre cele 6 state care au aderat la pact). Leonard Orban a spus ca si economia romaneasca va suferi schimbari in urma aderareii la pact, in timp ce Bogdan Manoiu a spus ca deciziile Consiliului din 24-25 martie "marcheaza o cotitura profunda in procesul de integrare europeana".

Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, a spus ca fabula cu greierele si furnica nu mai are aceeasi morala. Potrivit lui, analistii economici spun acum ca greierele trebuie sa-si negocieze foarte bine pozitia de consumator, fara de care furnica ar ramane cu grauntele in camara. Referindu-se la economia Romaniei, Pogonaru a spus: "e foarte bine ca ne visam furnica, dar trebuie deocamdata sa ne acceptam natura de greiere."

Tratatul de la Lisabona

Potrivit lui Leonard Orban, Tratatul de la Lisabona va avea efecte pe termen lung si pe termen scurt. De exemplu, Serviciul UE de Actiune Externa este functional, la nivel strict institutional, la un an de la infiintare. "Dar el va deveni eficient pe termen lung, nici macar pe termen mediu."

Orban mai spune ca se constata rezultate contradictorii ale intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona, care genereaza dispute interinstitutionale. "Avem nevoie de 4-5 ani ca sa tragem linie in urma efectelor Tratatului de la Lisabona," mai spune el.

Referindu-se la Mecanismul de Cooperare si Verficare in domeniul Justitiei, Orban spune: "daca am aplica acst mecansim pentru toate statele membre, nu cred ca Romania s-ar clasifica pe ultimul loc. Sunt convins ca nu s-ar clasifica pe ultimul loc." Fostul comisar european a spus ca exista cel putin 3 state membre care se opun unui mecanism de monitorizare ad hoc pentru toate statele membre.

Europa 2020

Viorel Dobrescu, director in DAE, a spus, in legatura cu raportarea statelor membre la strategia Europa 2020 (pentru crestere si locuri de munca), ca inca elemente noi, pe care statele membre trebuie sa le ia in considerare in elaborarea programelor nationale de reforma. Pe 15 aprilie, statele membre trebuie sa transmita variantele finale ale programelor nationale de reforma. In cazul Romaniei, in timpul ramas trebuie introduse actiuni noi in programul national, pentru ca unele cerinte ale Comisiei s-au schimbat.

Ene Dinga, coordonatorul studiului referitor la Europa 2020, a spus ca studiul propune, printre altele, ca Planul National de Reforma sa devina plan master (sa isi subsumeze celelalte strategii sectoriale).

- Studii de Strategie si Politici 2010 (IER)
- IER

Adrian Lungu

[EurActiv.ro]