Parlamentul European a votat pentru oprirea susținerii necondiționate a biocarburanților din culturile terestre (culturi de plante sau arbori folosite pentru obținerea de biocombustibili), ca alternativă pentru reducerea emisiilor din transport. Astfel, doar 7% din biocarburanții utilizați în Uniunea Europeană vor proveni din culturi terestre.

Votul a marcat sfârșitul reformei acestor politici dăunătoare și va determina o apreciere mai exactă a impactului asupra mediului și a emisiilor biocarburanților. Gândirea care susținea că folosirea biocarburanților din culturi agricole terestre la scară largă ar fi benefică mediului a fost astfel demontată, conform comunicatului 2Celsius.

Decizia luată în Parlament este să se limiteze utilizarea biocarburanților obținuți din culturi terestre – așa zișii biocarburanți convenționali – la 7% dintr-un total de 8,6%, cota la care se preconiza că vor ajunge în 2020, în urma analizei planurilor naționale de acțiune ale statelor membre privind energiile regenerabile. Această limită va preveni emisii de până la 320 de milioane de tone de CO2, adică echivalentul emisiilor de carbon ale Poloniei în 2012.

De când folosirea biocombustibililor a fost introdusă obligatoriu în legislația europeană, s-a demonstrat că folosirea acestora la scară largă generează creșterea prețului la alimente, defrișări, pierderea biodiversității, acapararea terenurilor și chiar mai multe emisii decât carburanții convenționali,

explică Mihai Stoica, directorul Asociației 2Celsius.

Deși plafonul putea fi redus mai mult, acesta întărește o decizie anterioară a UE de a elimina în totalitate subvențiile pentru biocarburanții convenționali după 2020, iar mesajul pentru industria de biocarburanți este clar: nu există un viitor pentru acest tip de biocarburanți dăunători care au fost promovați mai mult de un deceniu pe o premisă falsă. În schimb, Europa și-a creat o breșă pentru susținerea politică și financiară a unor soluții mai bune pentru reducerea emisiilor din sectorul de transporturi, precum sporirea eficienței energetice, utilizarea biocarburanților avansați (din deșeuri și reziduuri) și folosirea electricității provenite din surse regenerabile.
 
În plus, UE recunoaște pentru prima dată în legislația sa emisiile indirecte cauzate de creșterea culturilor procesate în biocarburanți, acest proces fiind cunoscut ca schimbări indirecte ale destinației terenurilor (SIDT). În cadrul reformei, companiile petroliere și Comisia Europeană vor trebui să raporteze în totalitate impactul de mediu al biocarburanților, incluzând emisiile din SIDT.
 
Deși importantă, această decizie de a raporta emisiile indirecte este destul de departe de ceea ce ar fi însemnat contabilizarea totală a emisiilor biocarburanților convenționali pentru care au pledat ONG-urile de mediu europene și comunitatea științifică. O contabilizare corectă ar fi exclus biocarburanții cu emisii indirecte de la numărătoarea către ținta de energie regenerabilă.

Contabilizarea emisiilor indirecte era una dintre mizele importante ale acestei reforme. E adevărat că SIDT nu are loc pe continentul european, dar emisiile generate în alte părți ale lumii din cauza creării unei cereri de biocarburanți pe piața europeană sunt emisii de care UE este direct responsabilă,

a spus Mihai Stoica, directorul Asociației 2Celsius, organizație care militează pentru reducerea emisiilor din transportul din România și cel european.
 
Mai departe, UE va fi nevoită să își schimbe fundamental abordarea față de energia obținută din biomasă pentru 2030. Zece ONG-uri europene au publicat ieri un raport care prezintă nevoia unei serii de schimbări importante necesare pentru promovarea practicilor sustenabile în domeniul energiei obținute din biomasă, prin care să se evite impacturile negative generate de acestea și repetarea aceluiași fiasco din cazul biocarburanților. Schimbările propuse în raport includ un plafon pentru toată energia pe bază de biomasă din mixul energetic în combinație cu criterii de sustenabilitate solide și contabilizarea corectă a emisiilor din biomasă.

Europa ar trebui să învețe de pe urma eșecului cu biocarburanții și să nu facă aceeași greșeală cu energia din biomasă. România, cu precădere, după toate tăierile sălbatice de păduri din ultimii ani, ar trebui să ceară Comisiei Europene să pună criterii de sustenabilitate pe biomasă și să-și întărească legislația existentă,

a declarat Ionuț Apostol, coordonator de campanii Greenpeace România.