Luni de zile, președintele Trump a tot amenințat să se retragă din frustrantele negocieri pe tema unui armistițiu între Rusia și Ucraina.

Luni, după convorbirea telefonică dintre Trump și președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, se pare că asta e tocmai ceea ce face președintele american. Acum, când problema mai importantă care se pune este dacă el va abandonaa și proiectul vechi de trei ani, destinat sprijinirii Ucrainei – o democrație în devenire, despre care el a spus de mai multe ori că ar fi fost invadată ilegal

După convorbirea avută cu Putin, Trump le-a spus președintelui Zelenski și celorlalți lideri europeni că Rusia și Ucraina vor tebui să găsească singure o soluționare a războiului, la doar câteva zile după ce afirmase cu numai el și Putin dispun de puterea ajungerii la un acord. După care el s-a delimitat de propriile sale amenințări de a se alătura campaniei europene de presiuni, care ar include noi sancțiuni la adresa Rusiei, după cum au afirmat șase oficiali la curent cu discuțiile. Ei au vorbit cu condiția păstrării anonimatului ca să poată descrie această conversație privată.

Relatările lor evidențiază decizia lui Trump de a nu interveni atunci cînd se va pune problema unui process de pace pe care el a promis să îșlsoluționeze în doar 24 de ore. Și, dacă el nu își va schimba din nou poziția, evenimentele de luni i-au adus lui Putn exact ceea ce și-a dorit: nu doar o încetare a presiunilor americane, ci șI crearea unei adânci fisuri în Organizația Tratatuluil Nord-Atlantic, între americani și tradiționalii lor aliați europeni, care afirmă că, oricum, vor continua să impună sancțiuni.

Pentru mulți, decizia lui Trump era previzibilă – mai întâi, prin furtunoasa discuție televizaată cu Zelenski, în Biroul Oval, iar apoi prin demisia ambasadorului american de la Kiev.

„După lansarea politcii Administrației Trump, intenția a fost aceea de a exercita presiuni asupta victimei, Ucraina, și nu asupra agresorului, Rusia”, nota Bridget A. Brink, fostă ambasadoare și veche funcționară la Foreign Office, după ce a părăsit Kievul, luna trecută. „Pacea cu orice preț nu înseamnă o pace reală – e doar o ușurare”.

Dar Trump a descoperit că s-ar putea ca el să nu obțină pacea cu orice preț, din cauză că Putin i-a respins propunerile. Chiar și după ce secretarul de stat al apărării, Pete Hegseth, a declarat că Ucraina nu va adera niciodată la NATO și trebuie să renunțe la speranța de a-și recăpăta toate teritoriile ocupate de Rusia – două dintre pretențiile lui Putin – asta nu a fost suficient ca să se ajungă la un armistițiu.

Desigur, de obicei, Trump este un susținător al presiunilor financiare. În mod obișnuit, el amenință cu taxe vamale și cu sancțiuni asupra aliaților și asupra adversarilor deopotrivă. Dar, într-o declarație pentru The New York Times, un oficial de la Casa Albă a spus că, de această dată, situația e diferită. Oficialul, care a cerut să își păstrezze anonimatul ca să poată discuta despre convorbirile private ale președintelui, a spus că niște sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei ar afecta șansele de afaceri or, președintele dorește să sporească la maxim șansele economice ale americanilor.

Oficialii americani, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, i-au contrazis pe critici, subliniind că actualele sancțiuni la adresa Rusiei, impuse în mare parte după invazia din 2022, rămân în vigoare, după cum în vigoare rămâne și schimbul de informații cu Ucraina.

„Când Vladimir Putin s-a trezit în această dimineață, a constatat că se confruntă cu aceleași sancțiuni la care a fost mereu supus de la începutul războiului”, a declarat, marți, Rubio în fața Comisiei pentu Relații Externe din Senat, el adăugând că Ucraina încă mai primește armament din partea SUA și din partea aliaților.

El a susținut că Trump „încearcă să pună capăt acestui război sângeros și costisitor, pe care niciuna dintre părți nu-l poate câștiga”.

Putin pare să înțeleagă înclinația lui Trump pentru de comerț și a orientat o bună parte din convorbiri spre niște eventuale relații economice, după cum relevă o serie de persoane la curent în urma unor convorbiri telefonice de luni și de la începtul acestui an. Drept rezultat, Europa se îndreaptă spre noi sancțiuni economice, iar Starele Unite par să se îndrepte în direcția opusă, căutând să treacă peste Ucraina și să ajungă la niște relații mai largi cu Rusia.

Este vorba exact despre o diviziune din cadrul NATO pe care, de 20 de ani, Putin dorea să o creeze și să o exploateze.

Marți, Marea Britanie a anunțat un nou val de sancțiuni împotriva armatei ruse și asupra sectoarelor de ordin energetic și financiar, ripostând astfel în fața atacurilor cu drone rusești asupra unor orașe ucrainene.

„O dată în plus, ultimele atacuri ale lui Putin îi relevă adevărata față ca agresor”, a declarat ministrul de externe britanic, David Lammy. El i-a cerut lui Putin să accepte imediat „un armistițiu total, care să poată duce la niște tratative vizând o pace justă și durabilă”.

Anunțurile guvernului britanic legate de noile sancțiuni nu au pomenit Statele Unite, dar în schimb au subliniat că Uniunea Europeană se pregătește să anunțe cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, demersul înscriindu-se într-un efort coordonat, menit să asigure o pace justă și durabilă în Ucraina”.

Un înalt oficial european, implicat în discuțiile desfășurate în spatele ușilor închise, a spus că Trump nu a părut niciodată dispus să se implice în sancțiunile împotriva Rusiei în cazul în care această țară refuză să accepte un armistițiu necondiționat. Potrivit acestui oficial, amenințările sale par mai mult de paradă; Statele Unite nu s-au implicat într-un plan major pe tema unor noi sancțiuni.

Se prea poate ca dezacordul dintre americani și europeni pe tema ajutorului acordat Ucrainei să survină înaintea a două reuniuni importante, aproape pe aceeași temă: cea a Grupului celor Șapte, programată în Canada pe la mijlocul lunii iunie, și summitul NATO, programat cu o săptămână mai târziu, la Haga.

Mai ales cel de-al doilea summit se va ocupa de un ajutor pe un termen mai lung acordat Ucrainei și de măsuri de blocare a forțelor rusești, astfel încât acestea să nu atace vreun membru mai slab al aalianței – el relevând totodată dacă Trump se va implica în acest ajutor, în conformitate cu Tratatul NATO.

Sursa: Rador Radio România