''Nu este greșit să vorbim despre epurare etnică văzând ceea ce se întâmplă în Nagorno-Karabakh'', afirmă Silvia Boltuc, analistă specializată în conflictele din spațiul post-sovietic și fondator al observatorului geopolitic Special Eurasia, relatează Il Fatto Quotidiano.

Comentând atacul forțelor militare din Azerbaidjan împotriva ''teroriștilor'' autoproclamatei Republici Nagorno-Karabah, expertul subliniază că cetățenii etnici armeni care locuiesc în regiunea muntoasă a Caucazului, oficial sub jurisdicție azeră, au fost supuși întotdeauna unei discriminări severe.

''Jurnaliștii și activiștii locali au documentat în mod repetat atitudini naționaliste și rasiste puternice față de armenii din țară. Copiii sunt învățați să ardă și să calce steagurile Armeniei, în timp ce celor care locuiesc în Nagorno-Karabah le este frică de guvernul azer, considerat nesigur și intimidant'', spune analista pentru publicația Il Fatto Quotidiano.

''Locuitorii zonei rămâneau adesea fără gaz și fără încălzire'', continuă Silvia Boltuc, în timp ce blocarea coridorului Lachin, singura legătură cu Armenia, a întrerupt în luna aprilie aprovizionarea cetățenilor zonei cu produsele de primă necesitate.

În realitate, situația dintre Azerbaidjan, Armenia și Nagorno-Karabah era o încurcătură anunțată. O problemă nerezolvată de la dizolvarea Uniunii Sovietice, enclava armeană aflându-se sub controlul lui Baku de când, în 2020, Azerbaidjanul a câștigat cel de-al Doilea Război din Karabakh, conflict care a durat doar 44 de zile grație folosirii dronelor din Turcia și Israel cu ajutorul cărora a recâștigat regiunea Karabakh și șapte districte pierdute în timpul primei dispute teritoriale cu Erevanul, între 1988 și 1994.

Astăzi, Nagorno-Karabah este o zonă a cărei populație este predominant armeană și creștină, nu este recunoscută internațional, oficial face parte din Republica Azerbaidjan, dar are un guvern semiautonom autoproclamat care menține legături strânse cu Armenia.

Din punct de vedere istoric, comunitatea internațională a fost precaută în relațiile cu Azerbaidjanul, datorită puterii de negociere pe care țara o deține grație zăcămintelor mari de gaze pe care le vinde Europei, însă pare că astăzi ar fi mai dispusă să condamne violența lui Baku.

Potrivit lui Boltuc, schimbarea de abordare se datorează: ''Pe de o parte, activităților de lobby ale diasporei armene în țări precum Statele Unite și Franța care au reușit să promoveze cauza armeană. Iar, pe de altă parte, conflictul din Ucraina ne face să percepem ceea ce se întâmplă în țările fostei URSS dintr-o perspectivă anti-rusă''.

Apoi, există și cei care, mai mult decât alții, încearcă să beneficieze de această schimbare de echilibru. Statele Unite văd oportunitățile din Caucaz (în țări precum Armenia și Georgia) și încearcă să intensifice relațiile cu Erevanul, așa cum demonstrează recentele exerciții militare desfășurate în zonă'', explică Boltuc.

Cu Rusia distrasă de invazia asupra Ucrainei și rolul Moscovei de garant al păcii în fosta grădină sovietică în declin constant, influența SUA ar putea deveni importantă.

O situație care, potrivit lui Boltuc, ar putea duce la o abordare mai agresivă a Azerbaidjanului și, în același timp, la o abandonare treptată a cauzei separatiștilor din partea Armeniei.

''Armenii din Nagoro-Karabah au particularități culturale diferite, dar au primit mereu sprijinul cetățenilor din Armenia''. Tot din acest motiv, la câteva ore după începerea operațiunii militare azere din Caucaz, mai mulți manifestanți armeni au încercat să ia cu asalt clădirea guvernului pentru a protesta împotriva lipsei de inițiativă a premierului Nikol Pashinian în sprijinirea separatiștilor.

''Armenia a rămas izolată de Turcia și Azerbaidjan după înfrângerea din cel de-al Doilea Război din Karabakh, nu poate da viață economiei sale și ar putea alege să abandoneze Karabakhul în schimbul unei păci perpetue și a redeschiderii granițelor'', subliniază analista.

Cu toate acestea, abordarea administrației Pashinian continuă să fie una prudentă, având în vedere opoziția promptă a poporului armean.

Sursa: RADOR RADIO ROMANIA