Miercuri președintele Trump a semnat o interdicție împotriva unor țări, mai ales din Africa și din Orientul Mijlociu, reluându-și astfel eforturile depuse pe parcursul primului său mandat menite să împiedice un mare număr de imigranți și de vizitatori să intre în Statele Unite.

Interdicția, care intră în vigoare începând de luni, interzice deplasarea în Statele Unite a unor cetățeni din Afganistan, Myanmar, Ciad, Republica Congo, Guinea Ecuatorială, Eritrea, Haiti, Iran, Libia, Somalia, Sudan și Yemen.

Trump a impus totodată restricții, dar fără să impună o interzicere totală, în privința deplasărilor din Burundi, Cuba, Laos, Sierra Leone, Togo, Turkmenistan și Venezuela. Persoanele din acele țări nu se pot stabili permanent în Statele Unite și nici nu pot obține vize ca turiști sau studenți.

Decizia readuce în atenție o politică a lui Trump din primul său mandat, decizie care a provocat haos pe aeroporturi și care a dus la contestații în justiție. Demersul reprezintă cea mai recentă tentativă a lui Trump de a stopa migrația, după ce el a blocat cererile de azil la frontiera din sud, le-a interzis studenților străini să urmeze cursuri la Universitatea Harvard și a ordonat razii legate de migrație pe teritoriul întregii țări.

Decizia a survenit la doar câteva zile după ce un egiptean din Colorado a fost arestat, fiind acuzat că ar fi atacat un grup în sprijinul ostaticilor reținuți în Gaza. Oficiali ai Administrației Trump au avertizat că, după acel atac, va urma o ripostă.

„Recentul atac terorist de la Boulder, în Colorado, a evidențiat marile pericole reprezentate pentru această țară de intrarea unor cetățeni străini care nu sunt verificați cum trebuie, precum și în privința celor care au venit aici ca vizitatori temporari, dar și-au depășit termenul precizat pe vize”, a subliniat Trump în mesajul video prin care a anunțat interdicția. „Nu îi vrem”.

Egiptul nu se află pe lista țărilor interzise.

Potrivit unor experți din justiție, actuala versiune a interdicției de călătorie impuse de Trump ar putea fi supusă mai multor examinări comparativ cu eforturile similare ale lui Trump din timpul primului său mandat.

„Se pare că ei au învățat câte ceva din cele trei runde ale aceluiași litigiu cu care ne-am confruntat și pe vremea primei Administrații Trump”, afirmă Stephen Vladeck, profesor la Centrul de Drept al Universității din Georgetown. „Dar multe vor depinde de punerea lor în aplicare și dacă toate astea se aplică într-un mod ilegal sau chiar neconstituțional”.

Vladeck a subliniat că cele câteva luni care au dus la interdicție – inclusiv analiza făcută de secretarul de stat – și numărul țărilor vizate, fac ca demersul să fie mai puțin vulnerabil decât interdicția emisă în cursul primei Administrații Trump.

Persoanele care dețin deja o viză sunt exceptate de la interdicție. Printre celelalte excepții, se numără deținătorii de „green card” (așa-zisele „carduri verzi”, care legalizează șederea în țară a unor imigranți, n. red.), sportivii intrați în Statele Unite pentru a participa la Cupa Mondială sau la Olimpiadă, și afganii incluși în programul de vize speciale pentru imigranți, care îi vizează pe cei care au ajutat guvernul american în timpul războiului din Afganistan.

Trump s-a pronunțat de mai multă vreme împotriva migrației din țările cu majoritate musulmană. În timpul primei sale campanii prezidențiale, el a propus interdicția totală a intrării musulmanilor în țară. În video-mesajul său de miercuri, Trump a dat ca exemplu migrația sporită din Europa, cea care i-a făcut pe cetățenii sirieni și pe cei din alte țări majoritar musulmane să fugă din țările lor. El a pretins că prima sa interdicție, impusă în timpul primului său mandat, a dus la apărarea țării de atacuri teroriste. „Nu vom permite ce lucrurile petrecute în Europa să se întâmple și în America.”

În timpul primului său mandat, el a încercat să impună două versiuni ale interdicției în materie de deplasare, dar instanțele le-au blocat. În cele din urmă. Curtea Supremă a permis intrarea în vigoare a unei reformulări a interdicției – una care afecta cetățeni din opt țări, dintre care șase erau predominant musulmane.

La puțin după preluarea funcției, în 2021, președintele Joseph R. Biden Jr, a revocat interdicțiile de călătorie impuse de Trump, calificându-le drept „o pată pe conștiința noastră națională” și „opusă îndelungatului nostru trecut legat de primirea unor oameni de orice religie sau fără vreo astfel de credință”.

Trump și-a semnalat intenția de a-și impune noua versiune printr-un ordin executiv emis chiar din prima zi, el ordonând secretarului de stat și altor lideri din guvern să revizuiască țările vizate și să recomande dacă migrația din acele țări ar trebui blocată.

Ultima interdicție invocă problemele de securitate din anumite țări, afirmând că, în mod frecvent, cetățenii țărilor respective depășesc termenul precizat pe viză.

Într-o declarație, deputata Pramila Jayapal, o democrată din Washington, a subliniat că politica este „discriminatorie” și ea „nu doar încalcă poziția pe care țara noastră o susține – dar ar fi dureroasă pentru economie și pentru comunitățile care se bazează pe contribuțiile unor oameni veniți din toate aceste țări”.

Trump a precizat că interdicția de deplasare este necesară pentru securitatea națională, dar criticii afirmă că ea reprezintă o discriminare la adresa unor oameni doar din motive etnice.

„Această proclamație reprezintă un nou exemplu care denotă faptul că președintele își bate joc de imigrație și de legile pe tema securității naționale doar pentru a pedepsi anumite rase, religii și idei care nu îi sunt lui pe plac”, afirmă Becca Heller, șefa Proiectului internațional de Ajutorare a Refugiaților. În 2017 organizația a intentat un proces împotriva primei interdicții de călătorie.

Sursa: Rador Radio România