Există un motiv întemeiat pentru care, brusc, Rusia dorește cu atâta fervoare să se implice în demersul președintelui american, Donald Trump, menit să pună capăt războiului din Ucraina. Kremlinul dorește cu disperare sfârșitul conflictului din cauză că, aproape la toate nivelele, conflictul a fost pentru Vladimir Putin un dezastru catastrofal.

Se prea poate ca mașinăria de propagandă a Kremlinului să își bată joc de evidenta nemulțumire a europenilor legată de atitudinea Administrației Trump față de aliații de primă importanță ai Washingtonului. Dar asta este mai degrabă o tentativă de a  distrage atenția de la presiunile reale la care Rusia este supusă ca urmare a intervenției sale atât de păguboase din Ucraina.

Presa de stat din Rusia a îmbrățișat demersurile inițiale ale Administrației Trump înclinate spre Moscova, la începutul acestei săptămâni, ea înaintând atât de nefericita presupunere potrivit căreia, „acum, Washingtonul se aliniază viziunii noastre”, în vreme ce un alt ziar de stat pretindea că „Rusia ar putea beneficia” de pe urma războaielor comerciale ale lui Trump.

Și totuși, cu toată această bravadă a sa, Kremlinul se așteaptă disperat ca revenirea lui Trump la Casa Albă să consfințească, în cele din urmă, sfârșitul războiului din Ucraina – un război care a decimat armata rusă și care a subminat economia Rusiei.

Potrivit ultimelor estimări occidentale, numărul total al rușilor morți sau răniți în conflictul din Ucraina s-ar ridica la 850000, depășind totalul militarilor americani și britanici care au murit luptând în Europa, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Adăugați la toate astea impactul distrugător pe care conflictul l-a avut asupra economiei ruse, cu o rată punitivă a dobânzilor, de 21%, și cu niște finanțe nimicite ca să finanțeze războiul or, este ușor de înțeles de ce Putin a profitat de șansa de a îmbrățișa propunerile de pace ale lui Trump. Un semnal evident, care ar dovedi dorința Kremlinului de a pune capăt conflictului, se poate deduce din recenta ofertă de a media un acord de pace între Iran și SUA pe tema controversatului program nuclear al Iranului. Liderul Suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, a respins deja eventualitatea reluării tratativelor cu Trump cu privire la această problemă, calificând-o drept „irațională. deloc înțeleaptă și nici onorabilă”.

Pur și simplu, asta arată cât de puțin se va putea impune Moscova în orice tratative de pace pe tema Ucrainei. După cum, starea de spirit a Kremlinului nu s-a ameliorat nici în urma ultimelor eforturi ale liderilor europeni de a-și pune în ordine prioritățile în materie de securitate, Comisia Europeană anunțându-și planul de a aloca 800 miliarde de euro pentru a întări capacitatea de autoapărare a Europei. Invazia neprovocată a lui Putin în Ucraina a convins deja două țări europene anterior neutre – Finlanda și Suedia – să adere la NATO, ele întărind astfel securitatea pe frontul nordic al alianței.

Or, pentru un lider a cărui menire este aceea de a împiedica orice apropiere occidentală de granițele rusești, eventualitatea ca niște trupe europene – inclusiv brotanice – să ajungă în curând să fie mobilizate în Ucraina pentru a contracara orice noi acte rusești de agresiune, trebuie să pară ca un pumnal în inimă.

Dorința lui Putin de a ocoli o asemenea eventualitate a reieșit clar din criticile Kremlinului la adresa președintelui Emmanuel Macron, care, miercuri, într-o alocuțiune televizată, a reiterat faptul că Franța, împreună cu alți aliați europeni, este gata să trimită trupe în Ucraina ca să înlesnească orice viitor acord de pace – demersul fiind calificat de Kremlin drept „o înfruntare”. Departe de a intra în orice tratative de pace de pe o poziție de forță, Administrația Trump trebuie să înțeleagă că Putin va face asta de pe o poziție de cea mai josnică slăbiciune.

Sursa: Rador Radio România