Nicolae Bahan este muncitorul român care a fost găsit mort pe 11 aprilie în containerul de locuit din localitatea Bad Krozingen, Baden-Württemberg, unde bărbatul de 57 de ani se dusese pentru a culege sparanghel. Chiar dacă a fost infectat cu COVID-19, ministrul agriculturii, Julia Klöckner, a declarat la un post tv că bărbatul ar fi murit în urma unui infarct. 

Der Spiegel comentează declarația sa ca pe o tentativă de liniștire a celorlalți muncitori sezonieri, pentru a nu periclita recoltarea sparanghelului. Mulți însă locuiesc în containere vechi, strâmte și neaerisite, astfel că pericolul de infectare e foarte mare. Între timp, alte patru persoane care muncesc la ferma din Bad Krozingen au fost infectate cu COVID-19, potrivit informațiilor oficiale, dar recoltarea sparanghelului - o legumă apreciată în mod deosebit în Germania - continuă.

Merită salvarea sparanghelului acest efort?

Este posibil ca Nicolae Bahan să nu-și fi pus această întrebare prea des. Nu avea prea multe soluții pentru a câștiga bani. Soția lui Bahan a venit la recoltă pentru prima dată în urmă cu nouă ani și, doi ani mai târziu, și-a adus și soțul, notează publicația citată.

Cei doi veneau dintr-un sat din Suceava, Solca, unde, în ultimii 30 de ani, au fost închise fabrica de mobilă, cea de textile, fabrica de bere și sanatoriul. Din 5.000 de locuitori au mai rămas 2.000, mulți căutându-și norocul în străinătate, le-a spus primarul Cornel Tehaniuc jurnaliștilor de la Der Spiegel. Aceștia au încercat să discute și cu responsabilii de la ferma din Bad Kronzingen, dar demersul a fost dificil. Au reușit, în schimb, să afle detalii despre condițiile proaste de muncă și de locuire de la alți români care au lucrat acolo. 

Webcafé din Bulgaria atrage atenția că riscul de îmbolnăvire este văzut drept ”un rău mai mic” de mulți lucrători sezonieri, în comparație cu lipsa veniturilor: ”Confruntați cu perspectiva de a-și pierde toate veniturile în criza economică ce se prefigureaxă, mulți preferă riscul contractării unei boli în străinătate certitudinii de a face foame acasă”.

Despre condițiile ”inumane” au atras atenția și asociații ale românilor din Germania. Societatea Germano-Română pentru Integrare și Migrație SGRIM e.V. i-a transmis o scrisoare deschisă secretarului de stat Ovidiu Burdușa pentru a-l informa de situația românilor plecați recent la muncă în Germania și pentru a-i cere să ia măsuri.

Până acum, autoritățile române nu au reacționat în acest sens, cu excepția ministrului Violeta Alexandru, care i-a sfătuit pe muncitori să plece cu forme legale și le-a pus la dispoziție două numere de telefon pentru a afla informații.

”Sparanghelul german va avea un gust și mai amar anul acesta”, comentează jurnalista Margarete Stokowski de la Spiegel Online, care consideră că, în vreme de pandemie, Guvernul de la Berlin ar trebui să aleagă pe cine salvează: pe refugiații aflați la granițele externe ale UE sau sparanghelul german. 

Și publicația TAZ critică decizia Guvernului german de a aduce muncitori străini într-o astfel pe perioadă, apreciind că e ”inuman” să pui în pericol viața unor oameni, doar pentru a vinde ”o legumă de lux”. 

TAZ precizează că, inițial, Ministerul muncii a interzis aducerea lucrătorilor străini și dă vina pe lobby-ul puternic al firmelor mari din agricultură pentru decizia bruscă de a permite venirea a 80.000 de muncitori din afara Germaniei în aprilie și mai: ”Acest lucru nu are nicio legătură cu protejarea sănătății, ci are de-a face cu interesele economice ale unor baroni ai sparanghelului, care ar pierde mulți bani fără muncitorii ieftini din România”. 

Amintind de îmbulzeala de pe Aeroportul din Cluj, publicația spune că ”un risc atât de mare de infectare nu poate fi justificat, mai ales pentru ca germanii să poată plăti cât mai puțin pentru sparanghel. La urma urmei, sparanghelul este o legumă de lux de care nimeni nu are nevoie”.