Rusia va răspunde în mod adecvat la posibilele amenințări ale NATO în Marea Neagră și nu va permite ca aceasta să devină un „lac NATO”, a declarat reprezentantul permanent al Moscovei pe lângă Alianța Nord-Atlantică, Aleksandr Grușko, într-un interviu apărut marți în oficiosul Rossiiskaia Gazeta, citat de Interfax.

„NATO încearcă astăzi să transfere schemele de confruntare în Marea Neagră”, a declarat diplomatul rus în interviul, preluat de Agerpres.

Comentând cu privire la recentele declarații ale președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, că nu trebuie permis ca Marea Neagră să se transforme într-un „lac rusesc”, Aleksandr Grușko a afirmat că „Alianța Nord-Atlantică înțelege foarte bine că Marea Neagră nu va deveni niciodată un lac NATO”.

De fapt, încă din septembrie 2005, la niciun an de la preluarea mandatului de președinte al României, Traian Băsescu spunea, într-un discurs susținut în SUA, că Federația Rusă tratează Marea Neagră ca pe „un lac rusesc”, deoarece nu dorește internaționalizarea problemelor din zonă.

Spre finalul celui de-al doilea mandat, în septembrie 2014, Băsescu a fost întrebat după un summit al Alianței Nord-Atlantice dacă își menține declarația anterioară. Fostul președinte a răspuns, râzând: „O facem lac NATO”.

După ce Erdogan a „preluat” ideea lui Băsescu, în contextul disputelor Rusia-Turcia, dar și după inaugurarea scutului anti-rachetă de la Deveselu, diplomații ruși au reacționat puternic la adresa a ceea ce Moscova percepe drept amenințări și presiuni din partea NATO.

„Vom lua toate măsurile necesare pentru a neutraliza posibilele amenințări și încercări de a exercita presiuni militare la adresa Rusiei din direcția sudică”, a avertizat Grușko.

Potrivit diplomatului rus, „tendința spre deteriorare a relațiilor între Rusia și NATO” nu s-a epuizat încă. Alianța continuă politica de descurajare a Rusiei, în ciuda apelurilor acesteia din urmă la dialogul politic, susține el.

În opinia sa, politica ia forme concrete în măsuri de genul celor care sunt acum puse în practică de SUA și de aliații lor din Europa de Est, o aluzie la prezența, prin rotație, a trupelor NATO în Est și la posibilitatea creșterii acestei prezențe. NATO va aborda subiectul desfășurării de forțe suplimentare în Europa de Est, cu prilejul summitului Alianței din iulie, de la Varșovia.

Rusia susține că desfășurarea unor forțe ale NATO în apropierea granițelor sale ar încălca Actul Fondator NATO-Rusia din 1997.

Relațiile dintre NATO și Rusia traversează în prezent o criză fără precedent de la încheierea războiului rece, după ce Alianța și-a suspendat cooperarea cu Rusia ca urmare a rolului acesteia în criza ucraineană. Rusia a anexat în martie 2014 peninsula ucraineană Crimeea și acordă sprijin militar și cu trupe rebelilor separatiști din estul Ucrainei, scena unui conflict militar de peste doi ani între armata Kievului și rebeli proruși.