Haga consideră că pentru o Uniune mai mică, după plecarea Marii Britanii, e nevoie de un buget mai mic. Oettinger încearcă s-o convingă pe Merkel să dea în plus trei miliarde de euro anual la bugetul total al UE.

Comisarul european pentru Buget, Günther Oettinger, are luni o întrevedere cu Angela Merkel, pentru a o convinge să plătească mai mult la bugetul UE. La Berlin, comisarul bate la porți deschise, întrucât în acordul privind viitoarea posibilă coaliţie CDU-SPD a fost exprimată în mod clar dorința ca Germania să contribuie mai mult la bugetul comunitar. Nu acelaşi lucru e valabil în Olanda. Mesajul de la Haga e fără echivoc: "Țările de Jos nu pot accepta creșterea contribuției brute la bugetul UE", se arată într-un document de poziție al guvernului, consultat de Süddeutsche Zeitung.

Că olandezii nu sunt singurii care refuză creşterea contribuţiei, se va vedea la summitul informal al şefilor de stat şi de guvern de săptămâna aceasta. Vineri, aceştia se vor întâlni la Bruxelles pentru a discuta pentru prima dată de viitorul cadru financiar multianual.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a formulat, în scrisoarea de invitaţie, trei întrebări la care trebuie găsit un răspuns:

  • care sunt prioritățile politice?
  • cât de mari ar trebui să fie cheltuielile?
  • cum ar trebui să arate calendarul?

O "gaură" anuală de 10 miliarde de euro

Prin ieşirea Marii Britanii, Uniunea Europeană pierde unul dintre cei mai mari contribuabili la buget. Britanicii vor mai plăti până la sfârșitul anului 2020, după care bugetul total va avea o "gaură" anuală de circa 10 miliarde de euro, se arată în scrisoarea lui Tusk. Cu toate acestea, şefii de stat şi de guvern sunt hotărâți să investească mult mai mult în protejarea frontierelor externe ale UE, soluţionarea crizei refugiaților și apărare.

Întrebarea care se pune este de unde vor veni banii, în condiţiile în care vor fi mai puţini după Brexit?

Unele state net contributoare susţin ideea că UE ar trebui să reducă cheltuielile inutile, în loc să suplimenteze bugetul. Astfel că în Austria, Suedia, Danemarca și Olanda, cererea lui Oettinger privind creşterea contribuţiilor a fost respinsă. "O Uniune mai mică înseamnă un buget mai mic", motivează documentul Executivului de la Haga. În consecință, cadrul financiar multianual trebuie adaptat, iar noile priorități trebuie finanțate prin reducerea bugetelor programelor existente, se mai arată în document.

O poziţie fermă în aceeaşi direcţie a avut-o recent şi premierul austriac, Sebastian Kurz. El a declarat la începutul lunii că va pleda cauza statelor net contributoare la bugetul UE, susţinând că nu e de acord cu creşterea contribuţiilor după Brexit.

Pe de altă parte, şi Oettinger crede că trebuie reduse fondurile de coeziune şi pentru agricultură. Într-un interviu acordat Welt am Sonntag, comisarul a explicat că Executivul european Europeană intenţionează "să reducă valoarea fondurilor de coeziune şi pentru agricultură cu 5-10% în noul buget multianual”.

Potrivit comisarului, jumătate din gaura lăsată de britanici ar trebui umplută prin tăieri și jumătate prin creşterea contribuţiilor statelor UE. Din partea Germaniei, Oettinger ar dori o creştere a contribuţiei anuale de cel puţin trei miliarde de euro.

Comisarul pentru Buget doreşte ca discuţiile să se încheie înainte de europarlamentarele de anul viitor. Dar negocierile se anunţă dificile şi, conform scrisorii lui Tusk, mulţi consideră acest obiectiv drept "nerealist”.

Scepticismul lui Donald Tusk are o explicaţie: există divergenţe între statele net contributoare şi cele net beneficiare. Pe 2 februarie, opt state est-europene, inclusiv România, au fost de acord să-şi suplimenteze sumele alocate bugetului comunitar în viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea golului creat de Brexit în acest buget,  după o reuniune ministerială desfăşurată la Budapesta, informează agenţiile Reuters şi MTI.

La asta se mai adaugă şi ideea privind legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Încă din primăvara anului trecut, comisarul pentru Justiţie, Vera Jourova, a vorbit de această posibilitate. Respinsă, bineînţeles, tot de statele est-europene.

Pe 1 februarie, la Bucureşti, ministrul român de Externe şi omologul său polonez au respins această intenţie a Comisiei.

"Din punctul meu de vedere, ar constitui o încălcare grosolană nu numai a prevederilor, dar şi a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, care au ca obiectiv fundamental solidaritatea şi asigurarea convergenţei între economiile statelor membre", a declarat Teodor Meleşcanu.