Mulți lideri de stânga și de dreapta din opoziție și-au reiterat poziția privind retragerea Franței din NATO, după disputa legată de contractul submarinelor franțuzești anulat de Australia în favoarea americanilor și britanicilor.

”Este necesar să punem sub semnul întrebării aderarea la NATO”, a declarat săptămâna trecută Jordan Bardella, președintele interimar al partidului Adunarea Națională condus până de curând de Marine Le Pen.

”De 20 de ani am urmat cu sfințenie Statele Unite”, a spus el, solicitând Parisului să recâștige ”mijloacele libertății sale”, relatează EURACTIV.com.

Președintele regiunii Haut-de-France, Xavier Bertrand (dreapta), care vrea să candideze la prezidențialele de anul viitor, și-a exprimat și el rezervele cu privire la participarea Franței la NATO.

”Trebuie să-i întrebăm pe americani: Încotro se îndreaptă NATO? Dacă răspunsul nu este în interesul nostru, vreau să pun pe masă participarea Franței la comandamentul integrat”, a declarat el duminică pentru LCI/RTL.

”Cred că nu trebuie să avem nimic de-a face cu această alianță militară”, a declarat joi liderul formațiunii Franța Nesupusă (extrema dreaptă), Jean-Luc Mélenchon, în cadrul unei dezbateri cu eseistul politic de extremă dreapta Eric Zemmour.

”A fost creată pentru a face față URSS. Nu mai există URSS, dar există în continuare NATO”, a explicat el, reiterând o poziție care nu este tocmai nouă.

Pentru retragerea din NATO a pledat săptămâna trecută, la France Inter, și candidatul comunist Fabien Roussel, ca răspuns la criza diplomatică dintre Paris și Washington.

La sfârșitul anului 2019, președintele Emmanuel Macron a declarat într-un interviu acordat The Economist că NATO se află în ”moarte clinică”. Ulterior, Guvernul francez a solicitat reforma Alianței.