Cetățenii UE au drept la ajutor social în Germania la puțin timp după instalare. Municipalitățile avertizează că est-europenii folosesc masiv acest drept și solicită sprijinul politicienilor pentru stoparea acestei practici.

Municipalitățile și orașele din Germania cer Guvernului federal măsuri rapide pentru a preveni accesul cetățenilor din Uniunea Europeană la sistemul german de asigurări sociale. "Asupra noastră se rostogolește o avalanșă enormă de costuri”, a declarat, pentru Die Welt, directorul general al Asociației orașelor și municipalităților germane, Gerd Landsberg.

De vină sunt recentele hotărâri ale Curții Sociale Federale (Bundessozialgericht), potrivit cărora după o scurtă ședere în Germania persoanele din celelalte state membre pot aplica pentru a beneficia de asistență socială. "Pentru municipalități, aceste decizii au urmări dramatice”, a avertizat Landsberg.

În urma acestor hotărâri, circa 130.000 de cetățeni UE care trăiesc în Germania ar putea beneficia de asistență socială. Costurile s-ar ridica până la 600 de milioane de euro anual din fondurile municipalităților și orașelor, întrucât spre deosebire de Hartz IV, finanțat parțial de Guvernul federal, banii pentru asistență socială sunt suportați în întregime la nivel local.

Iar unele orașe din Germania deja au probleme cu banii din cauza crizei refugiaților.

Gerd Landsberg a subliniat că inițial legiuitorul a stabilit clar că libera circulație a persoanelor nu va fi o migrație pentru beneficii sociale. Motiv pentru care cetățenii UE veniți în Germania pentru a munci nu aveau dreptul la Hartz IV. Și Curtea de Justiție a UE a confirmat, prin mai multe decizii în ultimii doi ani, că cetățenii europeni nu au dreptul la beneficii sociale în primul an de ședere într-o altă țară membră.

În decembrie 2015 însă Curtea Socială Federală a decis că europenii care nu primesc Arbeitslosengeld II (alocație de șomaj acordată timp de șase luni) pot primi în schimb asistență socială după șase luni de ședere în Germania.

Cum aceste beneficii sunt mai mari decât salariul unui muncitor necalificat în cele mai sărace țări din UE, municipalitățile se tem că decizia instanței va avea efecte grave, reprezentând un stimulent pentru unii cetățeni europeni.

"Curtea Socială Federală facilitează abuzul", se plânge Landsberg. Cetățenii UE ar putea pur și simplu să vină în Germania, să se prezinte imediat la autoritățile din domeniul protecției sociale și să spună că sunt de șase luni în Germania. Municipalităților le-ar fi aproape imposibil să probeze contrariul în multe cazuri.

Pentru purtătorul de cuvânt privind piața muncii al grupului parlamentar CDU, Karl Schiewerling, dreptul fiecărui cetățean UE să-și aleagă țara unde vrea să muncească reprezintă una dintre marile realizări ale Europei unite.

 

"Orice abuz asupra sistemelor noastre sociale periclitează acceptarea acestei libertăți de circulație”,

a subliniat politicianul CDU.

 

Schwiewerling consideră că astfel de abuzuri trebuie împiedicate, apreciind că este nevoie de o clarificare rapidă din punct de vedere legal. Și ministrul Muncii, Andrea Nahles (SPD), apreciază că există o serie de lacune care trebuie corectate prin lege.

Guvernul de la Berlin vrea să folosească dezbaterea inițiată de britanici privind reforma UE pentru stabilirea unor reguli stricte la nivel european în ceea ce privește beneficiile sociale.

Premierul britanic, David Cameron, dorește ca europenii să nu poată avea acces la serviciile sociale decât după o contribuție de patru ani. Pentru cele mai multe state, Cameron merge prea departe, dar premierul britanic a punctat faptul că este dispus să negocieze perioada. Berlinul vrea ca această perioadă să fie de un an.

Chestiunea se află pe agenda Consiliului European din februarie și există șanse să se ajungă la un compromis. Mai ales că și alte țări, precum Franța, Danemarca și Olanda, vor să prevină abuzurile asupra sistemele lor generoase de protecție socială, notează Die Welt.

Tot mai mulți români și bulgari beneficiază de asistență socială 

Conform datelor Institutului pentru cercetare privind ocuparea forței de muncă (IAB), numărul cetățenilor UE care ajung în Germania a crescut. Astfel, anul trecut, numărul europenilor care au ales să trăiască în Germania a crescut cu 340.000. Principalele țări de origine au fost Bulgaria și România.  

Pe de altă parte, cercetătorii IAB subliniază faptul că bulgarii și români se integrează bine pe piața muncii din Germania, rata lor de angajare fiind de 60%, puțin mai mare decât rata de angajare a tuturor cetățenilor UE.

Cu toate acestea, datele arată o creștere constantă a beneficiarilor Hartz IV, care provin din Bulgaria și România.

În septembrie anul trecut, 112.000 bulgari și români primeau Hartz IV, în creștere cu 40.000 față de septembrie 2014. Aproape jumătate dintre beneficiarii Hartz IV din România sau Bulgaria erau și angajați, ajutorul social fiind oferit ca urmare a faptului că veniturile din muncă se plasau sub limita existenței.