"Vom consolida măsurile noastre restrictive față de măsurile ilegale ale Rusiei. Vom intesifica în continuare presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului agresiv", se arată în Declarația dată publicității vineri după-amiază de Consiliul European - din care fac parte șefi de stat și de guvern - după anexarea ilegală de către Rusia a patru teritorii din Ucraina.

Dat fiind faptul că Viktor Orbán este membru al Consiliului European, a semnat și el această Declarație care lansează un apel pentru intensificarea sancțiunilor și a exercitării presiunii asupra Rusiei. Între timp, acasă premierul ungar pledează pentru abolirea integrală a sancțiunilor impuse împotriva Rusiei și pune în vedere că la reuniunea din octombrie a șefilor de stat și de guvern va face lobby în acest sens. Pe lângă aceasta, Orbán acuză Bruxelles-ul că a mințit, deoarece a promis că sancțiunile vor pune capăt războiului și vor provoca dureri mai mari Rusiei decât Europei. Lupta împotriva sancțiunilor este și scopul consultării naționale, anunțate recent, la Budapesta.

Viktor Orbán a spus vineri, într-o emisiune difuzată de radioul public ungar, că politica este responsabilă de criză. "Europenii au fost mințiți la Bruxelles atunci când au fost impuse sancțiunile asupra transportatorilor de energie", a afirmat Viktor Orbán, care a menționat că aceste decizii privind aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei pot fi corectate. Țările membre ale UE au adoptat până acum șapte pachete de sancțiuni, iar al optulea pachet urmează să fie adoptat. Toate sancțiunile au fost elaborate de Comisia Europeană și adoptate de țările membre - în unanimitate. Liderii UE nu au promis - contrar susținerii lui Orbán - că sancțiunile vor pune capăt războiului, ci au spus că prin aceste sancțiuni vor exercita presiuni asupra Rusiei care a atacat Ucraina, și că aceste demersuri sunt eficiente, deoarece provoacă pagube grave Moscovei. De exemplu, la anunțarea celui de-al patrulea pachet de sancțiuni, în martie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: "Să depunem eforturi pentru a intensifica presiunea economică asupra Kremlinului. Cele trei valuri cuprinzătoare de sancțiuni pe care le-am adoptat, precum și prelungirea, în această săptămână, a valabilității sancțiunilor impuse are un impact puternic asupra economiei Rusiei". Măsurile restrictive au ca scop nu numai îngenuncherea Rusiei din punct de vedere economic, ci exprimă și faptul că atrocitățile săvârșite de trupele rusești și încălcarea drepturilor fundamentale ale omului nu pot rămâne fără răspunsuri. La acestea s-a referit președinte Comisiei Europene atunci, când în luna aprilie, în urma informațiilor șocante despre masacrul de la Bucea, a propus al cincilea pachet de sancțiuni: "Rusia poartă un război crud și fără milă nu numai împotriva trupelor curajoase ale Ucrainei, dar și împotriva populației. Este important ca în acest punct critic să exercităm cea mai mare presiune posibilă asupra lui Putin și asupra Guvernului rus. Cele patru pachete de sancțiuni au avut un efect puternic și au restrâns posibilitățile politice și economice ale Kremlinului. Vedem rezultate concrete. Însă, în contextul evenimentelor este evident că trebuie să intensificăm această presiune". 

Pe 28 septembrie, la prezentarea celui de-al optulea pachet de sancțiuni, Ursula von der Leyen a reiterat opinia sa potrivit căreia sancțiunile au un impact puternic asupra regimului Putin și îi îngreunează menținerea războiului. "Iar noi ne vom intensifica efoturile și mergem înainte", a subliniat Ursula von der Leyen. La această opinie a președintelui Comisiei Europene s-au alăturat vineri și șefii de stat și de guvern, printre care și premierul Viktor Orbán.

Nu așa, nu atunci, nu atât 

Vineri, la radioul de stat, Viktor Orbán a dat din nou un exemplu în privința manipulării în masă și a realității alternative. Premierul a spus, printre altele, că prețurile au crescut din cauza deciziilor politice privind sancțiunile, adoptate de politicienii de la Bruxelles (care, de altminteri, au fost semnate de fiecare dată și de domnia sa). În acest context, Orbán nu a amintit de deciziile lui Putin privind reducerea/oprirea livrărilor de gaze, de invazia armată a Ucrainei și nici de deciziile sale recente privind anexarea de către Rusia a teritoriilor estice. Premierul a prezentat situația de parcă din cauza sancțiunilor UE impuse împotriva rușilor, Guvernul ungar ar fi întrodus plafonarea prețurilor la anumite produse. Față de această situație realitatea este că plafonarea prețurilor a fost aplicată în cazul combustibililor în noiembrie anul trecut, iar la unele alimente, la începutul lunii februarie a acestui an, adică înainte de atacarea Ucrainei. Premierul a mai spus că Guvernul ungar nu a susținut limitarea livrărilor de petrol rusești. În realitate - așa cum a rezultat mai târziu din cuvintele premierului - în schimbul contribuției Guvernului ungar, măsura nu a fost extinsă asupra importurilor ungare, slovace și cehe. În opinia premierului, UE și-a încălcat promisiunea făcută anterior, potrivit căreia restricțiile împotriva rușilor nu vor fi extinse asupra domeniului energiei. Deși, în această chestiune Comisia Europeană oscilează, într-adevăr, aprovizionarea cu gaze natutarale rusești nu este restricționată de UE și nici nu se află pe ordinea de zi un asemenea proiect. Livrarea combustibilului este tot mai mult limitată de însăși Moscova, din motive inventate. Contrar afirmațiilor lui Orbán, potrivit cărora Guvernul ungar este preocupat și de cheltuielile cu utilitățile ale firmelor, realitatea este că în prezent marea majoritate a companiilor plătesc facturile la prețul pieței, iar uneori de zece ori mai mult decât anul trecut.

Potrivit premierului Viktor Orbán, dacă de mâine Ungaria nu ar primi gaze naturale, cu nivelul actual al stocului țara ar rezista 4,5-5 luni. Potrivit evidenței Eurostat, în perioada octombrie a anului trecut și ianuarie a acestui an, s-au consumat aproximativ 5,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce înseamnă mai mult decât nivelul actual al stocului țării de aproximativ 5 miliarde de metri cubi. Cu alte cuvinte, în principiu, rezerva de gaze naturale nu ar fi suficientă mai mult de patru luni. Pe de altă parte, detaliile programului de cărbune brun, la care face referire premierul, nu sunt cunoscute nici până acum, la fel ca detaliile privind înghețarea prețului lemnelor de foc.

Sursa: RADOR