"Libere, dar nu corecte", afirmă misiunea observatorilor internaționali de la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) cu privire la recentele alegeri prezidențiale din Turcia, care au dus la realegerea lui Recep Tayyp Erdogan.

Printre factorii luați în considerare, Farah Karimi, coordonatorul special al OSCE, a subliniat prezența mai mare a lui Erdogan în presă în comparație cu adversarul său Kılıçdaroğlu: "Ca și în primul tur, acoperirea mediatică distorsionată și lipsa condițiilor de egalitate au oferit un avantaj nejustificat candidatului aflat în funcție".

Cele două organismele au criticat, de asemenea, discursurile anti-minoritare rostite de ambii candidați.

Potrivit observatorilor OSCE, deja în primul tur, comisia electorală însărcinată cu dirijarea operațiunilor de vot a dat dovadă de lipsă de transparență în conduita sa. Organizația a constatat, de fapt, o acoperire "parțială" a alegerilor din partea presei locale, precum și unele "restricții ale libertății de exprimare".

Potrivit delegației OSCE, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, și partidul său Justiție și Dezvoltare, împreună cu celelalte partide guvernamentale, se bucură de "privilegii nejustificate" în comparație cu forțele politice din opoziție, în contrast cu necesitatea de a garanta șanse egale pentru toți candidații.

Acuzații mai explicite de fraudă au venit, în schimb, din partea Partidului Democrat Popular, partidul pro-kurd aflat în pericol de ilegalitate, care pretinde că are dovezi în ceea ce privește cel puțin 21 de secții de votare: "Nu am putut să mergem la birourile guvernamentale pentru a duce procesele-verbale, a trebuit să le livrăm în secții".

Șeful delegației APCE, Frank Schwabe, a preferat să se concentreze pe temele și tonurile campaniei electorale: "Aș dori foarte mult să îndemn, la fel ca și Farah, să vă abțineți, după campania electorală, de la discursuri violente, discursuri de ură împotriva minorităților".

Schwabe l-a criticat atât pe președintele reales, cât și pe adversarul său Kemal Kılıçdaroğlu: pe primul pentru atacurile la adresa lumii LGBTIQ, deosebit de puternice în timpul discursului său de victorie, pe cel din urmă pentru atacurile împotriva refugiaților.

De altfel, în vederea celui de-al doilea tur de scrutin, Kılıçdaroğlu a arătat în repetate rânduri cu degetul spre politicile de migrație susținute de Erdogan, poate pentru a-i convinge pe alegătorii lui Sinan Ogan, politicianul naționalist care are poziții foarte rigide în materie de imigrație și primire, care a terminat pe locul al treilea în primul tur.

În acest al treilea mandat la cârma țării și după cele mai strânse alegeri de când a preluat puterea, Erdogan are misiunea spinoasă de a înfrunta o economie cu inflație rampantă și de a gestiona reconstrucția și recuperarea zonelor afectate de cutremurele din februarie. 

Sursa: RADOR