Pentru prima dată, ponderea persoanelor care își exprimă neîncrederea în UE o depășește pe cea a persoanelor care continuă să aibă încredere (în vara anului 2022 ea fiind de 43% față de 48% neîncredere). Acesta este un semnal că în Bulgaria există o erodare a majorităților euro-atlantice, iar UE nu mai poate fi percepută ca un stabilizator extern absolut sigur și incontestabil al democrației liberale în Bulgaria, deoarece ea însăși începe să fie politizată și să devină centru de dezbateri.

Dacă luăm în considerare doar opinia simpatizanților principalelor partide politice, rezultatul este și mai problematic - în medie, 39% consideră că din punct de vedere geopolitic Bulgaria ar trebui să rămână orientată către UE și NATO.

Aceasta este concluzia autorilor celui mai recent raport dintr-o serie de sondaje periodice ale opiniei publice în Bulgaria, care încearcă să determine care sunt tendințele de atitudine față de principalele valori ale Uniunii Europene - democrație, stat de drept și protejarea drepturilor fundamentale ale omului. Studiile sunt realizate de Alpha Research pentru parteneriatul dintre Institutul pentru o Societate Deschisă – Sofia și Centrul pentru Strategii Liberale.

Pentru 2021-2022, observația este că „viitorul democrației în Bulgaria depinde exclusiv de calitatea partidelor politice bulgare și de loialitatea acestora față de valorile democratice”.

„Deosebit de îngrijorătoare este tendința ca într-o perioadă scurtă de timp să se desfășoare campanii masive și de succes împotriva valorilor care pot fi definite drept europene și democratice. Ca urmare a unor astfel de campanii, în ultimii ani a avut loc o erodare a valorilor - cheie în sfera publică - în special a toleranței față de minoritățile sexuale și etnice. Dacă nu se găsește o combatere eficientă a acestor mobilizări negative, democrația bulgară se va goli progresiv de conținut și riscă să se transforme într-o dictatură a majorității”.

Dintre partidele care au intrat în actualul parlament după votul din octombrie, sondajul în rândul alegătorilor acestora, cu trei luni înainte de vot, arată că doar trei dintre ele au majorități euro-atlantice. Dintre acestea, pentru GERB, această majoritate este cea mai mică, deoarece mai mult de patru din zece simpatizanți consideră că orientarea geopolitică a Bulgariei ar trebui să fie diferită de cea față de UE și NATO (sau nu au niciun răspuns).

Încrederea cetățenilor bulgari în UE rămâne relativ ridicată în comparație cu încrederea în instituțiile naționale, subliniază autorii, dar înregistrează și un constant trend descendent. În același timp, ponderea persoanelor care își exprimă neîncrederea în UE a crescut de la 32% în 2018 la 41% în 2021 și la 48% în iunie 2022.

În ciuda scăderii ponderii celor care își exprimă încrederea în UE, în iunie 2022 cel mai mare grup de respondenți (49%) a declarat că în cazul unui referendum ar sprijini aderarea Bulgariei la UE. 36% dintre cei întrebați ar vota împotriva aderării, iar 15% au fost indeciși. Cu alte cuvinte, pe baza doar a celor care și-au exprimat opinia, aceasta ar însemna un rezultat al votării a 57% pentru apartenența la UE față de 43% împotrivă.

Cel mai mare grup de cetățeni (45%) declară, de asemenea, că nu ar vota pentru un partid care dorește ca Bulgaria să părăsească UE. Dorința de a vota pentru un astfel de partid este exprimată de 28% dintre respondenți, 23% nu pot decide, iar alți 4% nu răspund la întrebare.

Un alt proces curios este înregistrat în acest raport - tinerii (18-44 de ani) au mai multă încredere în UE decât persoanele în vârstă, dar și scăderea generală a încrederii în UE se datorează exact acestora. În timp ce în 2018 încrederea lor era cuprinsă între 58-62%, în 2022 a scăzut la 47-48%.

Această scădere de 10-15 puncte procentuale a fost apreciată ca „o tendință alarmantă care demonstrează că în țară se dezvoltă euroscepticismul, care nu este doar un produs al nostalgiei pentru socialism sau al atitudinilor anti-occidentale moștenite din vremea sovietică”. 

Sursa: RADOR