Generalul american (r) Keith Kellogg, ales de Donald Trump pentru a deveni trimis pentru Ucraina și Rusia, are idei foarte concrete pentru a pune capăt luptelor din Ucraina. Planul său reflectă în mare măsură condițiile Rusiei, constată „France 24”.

Are 80 de ani, a fost decorat în timpul războiului din Vietnam, a participat la războiul din 1990-1991 din Irak și acum trebuie să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Dacă se poate, într-o singură zi... conform promisiunilor de campanie ale lui Donald Trump.

Președintele american ales l-a nominalizat într-adevăr pe Kellogg pentru a deveni în premieră un emisar pentru Ucraina și Rusia. „Împreună vom obține pacea prin forță și vom face din nou America și lumea sigure!”, a scris Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth miercuri, 27 noiembrie, imediat după nominalizarea lui Keith Kellogg.

Aproape de versiunea rusească a războiului

„Este o alegere surprinzătoare pentru că acest general, în ciuda experienței sale militare, nu s-a ocupat niciodată de Rusia sau de un conflict în această regiune a lumii”, subliniază Jeff Hawn, specialist în probleme de securitate rusă la London School of Economics.

Ceea ce nu-l împiedică pe acest general, care a fost consilier pentru Securitate internă în 2017 în timpul primului mandat prezidențial al lui Donald Trump, să aibă în buzunar un plan pentru a îndeplini dorințele șefului său. Scrisă în aprilie 2024 împreună cu Fred Fleitz, vicepreședintele think tank-ului trumpist America First Policy Institute, foaia de parcurs prevede o schimbare de 180 de grade a strategiei americane în Ucraina.

„Oficial, acest plan este prezentat ca o modalitate de a preveni cel de-al treilea război mondial, dar mai presus de toate satisface majoritatea cererilor rusești”, rezumă Natasha Lindstädt, specialistă în regimuri autoritare la Universitatea din Essex (Regatul Unit).

„Propunerile lui Keith Kellogg se bazează pe o observație care nu are nimic de-a face cu realitatea din teren”, spune Jeff Hawn. În planul său, fostul general susține că ajutorul militar al SUA pentru Ucraina i-a permis lui Joe Biden să transforme conflictul într-un război împotriva Rusiei folosind Ucraina ca pretext. O analiză foarte apropiată de elementele de limbaj folosite de Kremlin care descrie conflictul ca pe un război împotriva Occidentului.

Prin urmare, le-ar reveni Statelor Unite și Rusiei să pună capăt acestui război. „Cerințele Ucrainei sunt puțin sau deloc luate în considerare în acest plan”, adaugă Jeff Hawn.

Bâtă pentru Kiev, morcov pentru Moscova

Prima etapă a planului: să i se forțeze mâna Kievului. „Keith Kellogg propune condiționarea ajutorului militar, permițându-i Ucrainei să continue să se apere pe baza acceptării sale de a negocia cu Rusia”, rezumă Will Kingston-Cox, specialist în Rusia la International Team for the Study of Security (ITSS) din Verona.

O abordare foarte diferită de cea pe care i-o rezervă Rusiei. Nicio amenințare cu bâta pentru Vladimir Putin, ci mai degrabă promisiunea unui morcov mare. Keith Kellogg vrea să aducă Moscova la negocieri propunând „amânarea aderării Ucrainei la NATO pentru o dată ulterioară". „Ceea ce înseamnă atenuarea uneia dintre principalele temeri de securitate ale lui Vladimir Putin”, notează Will Kingston-Cox.

Totuși, viitorul trimis al lui Donald Trump nu nu exclude deloc o posibilă aderare a Ucrainei la NATO. „Dar este același lucru, deoarece perspectiva unei Ucraine care ar face parte din NATO ar putea fi o armă de negociere. Or, este respinsă de la început”, observă Natasha Lindstädt. În plus, amânarea problemei pe termen nelimitat ar echivala, potrivit experților intervievați de France 24, cu amânarea datei pe termen nelimitat.

Neclaritatea înconjoară și propunerea principală a lui Keith Kellogg de a pune capăt luptelor, ceea ce ar putea la fel de bine să le folosească rușilor. Fostul general sugerează partiția teritoriului pe traseul liniei frontului. Cu alte cuvinte, Rusia ar putea păstra controlul asupra părții din Donbas pe care o ocupă în prezent, chiar dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a repetat mereu că țara sa nu ar fi de acord vreodată să-și cedeze teritoriile.

Din nou, Keith Kellogg adaugă că Ucraina poate continua să pretindă suveranitatea deplină asupra Donbasului, dar că trebuie să-l poată recupera doar prin diplomație. „Aceasta echivalează cu aplicarea unui bandaj superficial pe o rană fără a încerca rezolvarea esenței problemei pentru a găsi o soluție rapidă, dar nu definitivă. Este promisiunea de a vedea o situație explozivă continuă cu, foarte probabil, o gherilă ucraineană care s-ar crea pentru a hărțui forțele ruse care nu vor vrea să părăsească regiunea”, se teme Natasha Lindstädt.

Planul nu face distincție între teritoriul ocupat de Rusia și Ucraina. Dar Kursk, o regiune din Rusia invadată de Ucraina în octombrie și unde ocupă o parte din teritoriu? „Este de presupus că o administrație Trump îi va cere Ucrainei să se retragă din Kursk în cadrul negocierilor de pace”, apreciază Will Kingston-Cox.

Și de parcă nu ar fi suficient pentru a-l face fericit pe Vladimir Putin, Keith Kellogg propune chiar ridicarea „anumitor sancțiuni economice" care afectează Rusia, fără a preciza care dintre ele. O posibilitate prezentată „ca un mijloc suplimentar de a-l convinge pe Vladimir Putin să accepte semnarea păcii, dar nu trebuie să uităm niciodată că, dacă inițial președintele rus a preferat să-l vadă pe Donald Trump la Casa Albă în 2016, e pentru că a crezut că ar fi mai probabil ca el să relaxeze sancțiunile impuse Rusiei [după anexarea Crimeii în 2014, n. red.]”, subliniază Natasha Lindstädt.

Un plan sortit eșecului?

Este acest plan de natură să pună capăt luptelor încă din primele zile ale președinției lui Donald Trump, care trebuie învestit oficial pe 20 ianuarie 2025? „Pare foarte puțin probabil”, estimează Will Kingston-Cox.

Rusia ar putea foarte bine să fie și mai lacomă. La urma urmelor ea deține acum avantajul pe câmpul de luptă și ar putea căuta să profite de el. „Moscova poate considera acest plan drept bază de negociere. Autoritățile ruse știu în ce măsură Donald Trump vrea să apară drept cel care a adus pacea în Ucraina și ar putea fi tentată să strângă șurubul”, analizează Will Kingston-Cox. Rusia ar putea încerca, de exemplu, să obțină de la Statele Unite că „nu vor sprijini niciodată candidatura Ucrainei la NATO”, consideră Jeff Hawn.

De asemenea, Ucraina ar putea încerca să scape de un acord în dezavantajul său jucând cartea europeană. „Poate încerca să obțină sprijin suplimentar din partea țărilor europene pentru a înlocui ajutorul american. Atunci, acest plan de pace ar putea crea noi tensiuni între Uniunea Europeană și Statele Unite, care nu ar privi cu ochi buni faptul că Europa îi permite Ucrainei să continue lupta”, consideră Will Kingston-Cox.

Acest expert se teme de cel mai defavorabil scenariu, dacă Keith Kellogg își realizează planul, deoarece „un astfel de acord ar crea un precedent periculos în Europa, pentru că ar legitima cucerirea unui teritoriu prin forță".

Autor: Sébastian Seibt